Noua lege a educației naționale va include mai multe amendamente, propuse în urma consultării publice organizate în Galați.
Conform discuțiilor purtate în acest sfârșit de săptămână cu reprezentanții Ministerului Educației și cei ai mediului educațional, s-a convenit să fie adoptate și următoarele puncte:
- admiterea la Colegiile Naționale se va organiza (dacă se dorește acest lucru) după evaluarea națională;
- se renunță la titulatura de învățământ tehnologic și apare termenul de învățământ profesional. Propunerea este ca denumirea să fie învățământ tehnologic și profesional;
- referitor la integrarea copiilor cu nevoi speciale în învățământul de masă, aceasta se va face etapizat, pe măsură ce vor fi încadrați profesori de sprijin și psihologi școlari;
- Palatele Copiilor (frecventate și de cei fără posibilități financiare) și Centrele Județene de Resursă și Asistență Educațională (CJRAE) vor fi în continuare funcționale;
- Cluburile Sportive Școlare vor face parte în continuare din rețeaua școlară, ca unități ce organuzează activități extrașcolare. Profesorii vor rămâne titulari ai sistemului și vor fi salarizați ca și ceilalți profesori ai sistemului de către Mininsterul Educației, prin Inspectoratele Școlare Județene. Partea ce vizează cheltuielile de întreținere va fi susținută de Consiliile Județene.
În data de 11 august, în sala de festivități a Colegiului Național Vasile Alecsandri, a avut loc dezbaterea publică a proiectului de lege pentru învățământul preuniversitar. Propunerile au fost centralizate de reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean și trimise către Ministerul Educației.
Conform minutei întâlnirii, dezbaterea a fost deschisă de către doamna Inspector Școlar General prof. Gina Brînzan, care a prezentat participanții la ședință, apoi a făcut o scurtă prezentare a principalelor prevederi din proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar, cum ar fi: portofoliul educațional, eliminarea procentajului de medie de terminare pe parcursul celor patru ani pentru cei din clasa a opta, organizarea, de către colegiile naționale, a propriului examen de admitere, bursele elevilor, măsuri pentru copiii cu CES, școlarizarea copiilor din spitale și altele.
Au luat apoi cuvântul și participanții la dezbatere, după cum urmează:
1. Dnul Deputat Onuț Atanasiu: a spus că este necesară o nouă lege a a educației, în care se pleacă la rezultatele obținute după pandemie. Acesta este un proiect care trebuie analizat, deoarece totul este perfectibil. Elevul trebuie să aibă libertatea de a trece de la un profil la altul, iar admiterea la colegii nu trebuie pusă sub semnul întrebării.
2. Insp. Prof. Ghețău Florin: a cerut eliminarea articolului 70, al. 3, litera f (evaluarea cu admis/ respins), deoarece elevul nu ar mai fi motivat să participe cu entuziasm la ore.
3. Dnul Andrășescu - Sindicatul Educația: a adus în discuție faptul că proiectul a fost făcut în secret, fără ca sindicatele să fie consultate. Din 2019 există întrebarea de ce nu mai au elevii interes pentru educație. În opinia sa, cauzele ar fi:
- scăderea prestigiului cadrelor didactice;
- lipsa de perspectivă;
- metodele de învățare au rămas cele din secolul trecut.
Astfel, ar trebui modificat articolul 10, deoarece acest articol înseamnă că legea poate deveni tot atât de puternică cât este și Constituția și nu va mai putea fi îmbunătățită. Articolul 13 vorbește despre învățământul secundar și ar trebui să rămână învățământ gimnazial. Articolul 27 se referă la învățământul liceal. Se renunță la titulatura de învățământ tehnologic și apare termenul de învățământ profesional. Propunerea sa este ca denumirea să fie învățământ tehnologic și profesional:
- trebuie modificate art. 14, al. 4 și art. 25, al. 2 (se înscriu la clasa pregătitoare doar copiii care au trecut prin grupa mijlocie);
- conform noii legi, toți copiii cu deficiențe ar trebui integrați în învățământul de masă. Aceștia trebuie înscriși, după dispoziția părinților, în colective de copii cu aceleași deficiențe. Dacă vor fi dispersați, nu vor putea fi ajutați și nici nu vor putea fi angajate atât de multe cadre didactice pentru fiecare clasă din învățământul de masă, care să ajute fiecare elev cu CES. Acest proiect trebuie să fie prelucrat de specialiști, articol cu articol.
4. Dna Mușunoiu Violeta: consideră că noua lege vorbește despre disoluția unei instituții: CJRAE, o instituție cu personalitate juridică din anul 2006. Nu se opune nimeni proiectului, dar această instituție trebuie să funcționeze în continuare. SOSP este o comisie importantă care se ocupă cu eliberarea certificatelor de orientare profesională. Propunerea este de a funcționa în aceeași formulă iar pentru acest lucru s-au înaintat deja petiții.
5. Dna Camelia Nenu: a propus să rămână în continuare Palatul Copiilor (frecventat și de copii fără posibilități financiare) și CJRAE.
6. Dna Anca Patriche: a cerut ca nivelul de învățare al elevului să se stabilească împreună cu psihoterapeutul și cadrele didactice de la clasă;
7. Dnul dir. Ionașcu Grigore: există cinci nivele de integrare. Nu se regăsește forma de învățământ profesional special de 4 ani. În art. 15, după lit. D, trebuie introdus un nou articol care să vorbească despre învățământul profesional special de 4 ani. Lipsesc date despre școlarizarea la domiciliu din art. 17, al. 1. Părinții nu pot opta pentru o școală specială.
8. Dna Năstase (Șc. 17): susține că trebuie aduse modificări la art. 62, al. 6, care fac referire la noile planuri cadru. Aceste module ar fi predate mai bine dacă ar fi predate distinct.
9. Dna Dumitrașcu Pamfilia: consideră că trebuie modificat art. 19 care face referire la laboratoare/dotări. Art. 64 se referă la curriculumul la decizia școlii (la liceu CDȘ maximum 30%). Rezultă 20 de ore, iar o clasă de liceu nu poate avea 20 de ore. Art. 74 - prima probă de bacalaureat nu poate cuprinde atât de mulți itemi pentru a atinge toate disciplinele. Ar trebui să existe un barem pentru competențe. Să fie probă obligatorie specifică profilului și o probă pentru celelalte discipline. Admiterea la Colegiile Naționale ar trebui să se finalizeze în luna mai, deci nu ar mai fi cadre didactice disponibile, deoarece în acea perioadă sunt prea multe examene. Planurile individualizate de învățare pentru ce elevi se aplică și cine le face?
10. Dna Lidia Antoniu - Sindicatul Spiru Haret: propune finanțarea sistemului și motivarea tânărului care intră în sistem cu 60%. Nu există studii referitoare la incluziune. Legea ar trebui să se bazeze pe statictici.
11. Dna Adriana Neofit: cluburile sportive să rămână în jurisdicția Ministerului Educației.
12. Dnul Porumb: funcția de director administrativ nu este necesară.
13. Dnul Doru Căstăian: susține că art. 74, al. 2 trebuie eliminat. În opinia sa, formarea din facultăți sau școli este superficială, iar legea propune prea puțin în acest domeniu. Referitor la examenul de bacalaureat, anumite discipline nu pot fi evaluate prin itemi de tip grilă.
14. Dnul Zamfir: cere crearea grupelor de excelență, să se asigure ierarhia elevilor buni. La art. 81, al. 2, trebuie adăugat faptul că și elevii cu premiile II și III la olimpiade și concursuri trebuie să fie admiși fără examen de admitere.
15. Dnul Sorin Atodiresei: art. 27 - la liceul profesional trebuie să existe și filieră tehnologică.
16. Dna Caraman Codruța: a cerut modificarea art. 27, al. 13, art. 77, art. 76, al. 9 și art. 176, al. 2.
Discuțiile referitoare la noua lege a educației continuă, existând șanse reale de a fi adoptate și alte amendamente propuse în timpul consulărilor organizate de Inspectoratul Școlar al Județului Galați.
