Situaţia terenului instabil din zona Falezei Dunării din Galaţi rămâne permanent un subiect de actualitate, deoarece de ani de zile nimeni nu reuşeşte să se apuce de treaba pentru a opri alunecările de teren din această parte a oraşului. În prezent se fac foraje necesare pentru colectarea datelor privind situaţia terenului şi studii cu acelaşi subiect, însă aceste demersuri nu stăvilesc alunecările şi nici nu înseamnă că prea curând cineva va face ceva concret. "Insist de 10 ani cel puţin pe subiectul necesităţii consolidării falezei. Şi nu doar din punct de vedere al consolidării din punct de vedere tehnic, aşa cum - Dumnezeu să-l ierte - Coşovliu (n.r.- Octavian Coşovliu, reputat expert în domeniul construcţiilor) a tot insistat pe tema calităţii terenului din Galaţi, a comportamentului loesului în diverse situaţii, şi aş privi şi sub aspectul economic al lucrurilor. Sigur că trebuie consolidată faleza pentru ca Galaţiul să nu alunece în Dunăre. Dar de curând s-a discutat despre amplasarea de chioşcuri. Noi venim cu chioşcuri după 25 de ani după ce am râs de Durbacă că pune chioşcuri sau, aşa cum am spus mereu, prin consolidarea malului falezei şi tăierea lui înseamnă că câştigi mai mult spaţiu pe Faleza Inferioară şi Faleza Superioară. În acest mod s-ar obţine locuri de parcare pe Faleza Superioară, iar pe Faleza Inferioara s-ar obţine locuri pentru alimentaţie publică şi diverse servicii, pe toţi cei 4 kilometri cât are faleza", este de părere preşedintele ALDE Galaţi, Cristian Dima.
Acesta a explicat că şi din punct de vedere economic, Galaţiul înregistrează pierderi în fiecare zi în care nu se încep lucrările de consolidare a falezei, dar vine şi cu propuneri concrete. "Ce conţine un zid de sprijin? Piloni din beton şi beton de sprijin. Cât a costat betonul acum 20 de ani şi cât costă acum? Cât a costat manopera, cât costă astăzi şi cât va costa peste 15 ani. Fiecare zi pe care o pierdem nepunând acest zid de sprijin duce la o pierdere a mediului de afaceri din Galaţi, ba mai mult de atât, va fi mult mai greu şi de a obtine avize de mediu pentru preluarea balastului. Am avut sute, mii de tone de balast în zona noastră. Galaţiul nu a utilizat milioane de tone de balast din albiile râurilor. Pe zi ce trece va fi mai greu de obţinut această materie primă. Vom constata cât de greu şi cât de mult ne va costa să facem acest zid de sprijin sau un metru de cheu vertical. Eu, personal, am propus să mergem cu cele trei elemente conjugate, pentru că preluarea din trei puncte a sprijinului falezei va fi mult mai uşor de realizat, şi tehnic, şi cu investiţii mult mai mici: cheu vertical, zid de sprijin pe Faleaza Superioară şi zid de sprijin pe Falează Superioară. Aş merge prin metoda să faci cât poţi în fiecare an (300-400 de metri)", a explicat Cristian Dima.
