Tigrii malaiezieni, subspecie endemică peninsulei Malay şi părţii sudice a Thailandei, sunt în pericol critic de dispariţie, în prezent rămânând în habitatul natural o populaţie de aproximativ 250 - 340 de indivizi, conform organizaţiei pentru protecţia naturii World Wildlife Found (WWF).
Aceste animale erau clasificate drept drept tigri de Indochina până recent, în 2004, când analize ADN au demonstrat că este vorba de două subspecii diferite ale acestor feline. Tigrii malaiezieni au primit denumirea latinească "Panthera tigris jacksoni", în onoarea lui Peter Jackson, un celebru militant pentru salvarea tigrilor.
Tigrii malaiezieni, animale mari care ajung să cântărească între 100 şi 120 de kilograme, trăiesc în păduri tropicale umede.
La începutul acestui an, WWF a estimat o creştere a numărului de tigri din habitatele naturale, de până la 3.890 de exemplare în 2016 faţă de aproximativ 3.200 în 2010. Această creştere se referă însă la populaţia generală de tigri (din toate subspeciile acestei feline), pe când populaţia de tigri malaiezieni a rămas în continuare în stare critică.
Printre cele mai grave pericolele cu care se confruntă aceste feline, cele mai mari din lume, este dezvoltarea aşa-numitei infrastructuri liniare — care include drumuri, oleoducte şi gazoducte, căi ferate, linii de înaltă tensiune şi canale. Infrastructura liniară este în plin boom în Asia, patria tigrului, şi fragmentează habitatul acestor animale, ceea ce reprezintă o ameninţare importantă pentru nişte animale teritoriale, care trăiesc şi vânează răspândite pe arii mari de teren. Drept rezultat, numeroşi tigri nu se mai pot înmulţi, îşi pierd locurile de vânătoare, nu mai găsesc adăpost şi nu-şi mai pot delimita teritoriul. Zonele de habitat fragmentate de dezvoltarea infrastructurii devin prea mici pentru a susţine aceste animale.
În plus, din cauza micşorării habitatului se înmulţesc situaţiile în care tigrii ajung să intre în contact cu oamenii, fie că este vorba de atacuri sporadice asupra unor oameni în mediul rural, fie că tigrii sunt cei care devin ţinta vânătorilor şi traficanţilor.
Conform estimărilor, ţările în care trăiesc tigri (în special India) vor trebui să investească aproximativ 8 trilioane de dolari în lucrări de infrastructură în perioada 2012 — 2020 pentru a răspunde nevoilor legate de creşterea populaţiei. Aproximativ 11.000 de kilometri de drumuri şi căi ferate suplimentare vor străbate habitatul tigrilor până în 2020.
Conservarea habitatului în care trăiesc tigri este importantă atât pentru supravieţuirea acestor feline, dar şi pentru milioanele de oameni care depind de aceste regiuni din punct de vedere economic, prin activităţi turistice. De asemenea, conservarea habitatului în care trăiesc tigri aduce importante beneficii pentru mediu. Tigrii au şi o importanţă culturală pentru comunităţile umane care trăiesc în mod tradiţional la marginea habitatului acestor animale care simbolizează forţă şi agilitate.
Protejarea habitatului tigrilor malaiezieni are drept efect şi salvarea altor specii de faună sălbatică cu care aceste animale împart habitatul, aşa cum sunt elefanţii asiatici sau leoparzii pătaţi.
Defrişarea pădurilor şi transformarea lor în terenuri agricole, precum şi construcţia de noi drumuri reprezintă principalele ameninţări pentru tigrii malaiezieni. Transformarea pădurilor în care trăiesc aceste feline în terenuri agricole sau plantaţii duce la creşterea frecvenţei întâlnirilor dintre tigri şi vite. Costurile pentru fermieri pot fi foarte ridicate — pierderile de vite din cauza atacurilor tigrilor au avut un cost estimat la peste 400.000 de dolari, în perioada 1993 — 2003 în regiunea Terengganu, una dintre cele mai sărace zone din Malaysia. Drept urmare, tigrii sunt deseori vânaţi şi ucişi de autorităţi şi de fermierii care şi-au pierdut vitele. Felinele ucise astfel sunt apoi valorificate pe piaţa neagră, generând legături între localnici, braconieri şi traficanţi şi crescând riscul uciderii şi altor tigri pentru profit, sub pretextul că ar fi atacat vite. Diverse părţi şi organe ale tigrilor sunt comercializate pe pieţele negre ale Asiei pentru a fi folosite în medicina tradiţională dar şi, pur şi simplu, ca simboluri ale unui statut social ridicat.
