Populaţia de urs brun raportată în România la nivelul anului 2015 se situa la 10.440 de exemplare, în timp ce populaţia de pisici sălbatice număra 8.339 de exemplare, arată datele publicate de organizaţia WWF-România, consultate de AGERPRES.
„La nivel naţional, în anii 2014 — 2015, au fost raportaţi nu mai puţin de 10.022, respectiv 10.440 de urşi, şi 8.376, respectiv 8.339 de pisici sălbatice. Ursului brun îi este necesar un areal minim de câteva ori mai mare decât în cazul pisicii sălbatice, deci este anormal ca numărul urşilor să fie semnificativ mai mare decât al pisicilor sălbatice (...) deciziile de management al populaţiilor de animale sălbatice sunt influenţate mai degrabă de profitabilitatea activităţii de vânătoare, decât de protejarea speciilor, deşi ursul, râsul şi lupul sunt specii strict protejate la nivel naţional şi european prin Directiva Habitate (Natura 2000). Pare că evaluările actuale sunt realizate cu scopul de a stabili cote colective de vânătoare şi de a le justifica faţă de autorităţile europene. Unde evaluările sunt totuşi ajustate, se întâmplă datorită unor eforturi de negociere făcute de organizaţiile de conservare, şi nu în urma unor evaluări corecte în teren sau, ideal, în urma corectării metodologiei de numărare însăşi, care este învechită şi generatoare de erori”, notează sursa citată.
Potrivit WWF-România, metodologia actuală de evaluare este tratată ca procedură administrativă, fără bază ştiinţifică.
„În România, metodologia se bazează în principal pe contorizarea urmelor animalelor de pe raza unui fond cinegetic, şi nu la nivel regional. Acest sistem a fost aplicat începând cu mijlocul secolului trecut, însă în timp a suferit alterări; în prezent, fondurile de vânătoare utilizează practici diferite de cele originale, ce ignoră caracteristicile biologice şi ecologice ale speciei. Procesul pare a fi o simplă procedură administrativă de a completa hârtii, fără vreo bază ştiinţifică. De menţionat că vânătoarea la urs brun costă între 4.000 — 15.000 euro/exemplar. UE acceptă vânătoarea ca metodă de eliminare a urşilor-problemă, prin derogări speciale, şi de control a populaţiei şi acest lucru este în regulă atât timp, cât se bazează pe date corecte. Directiva Habitate oferă factorilor de decizie un 'kit' cu instrumente care ajută la îmbunătăţirea condiţiilor ecologice şi a funcţionării ecosistemelor. În baza acestei Directive, o serie de proiecte şi iniţiative derulate de organizaţiile de conservare au propus idei pentru îmbunătăţirea sistemului şi câţiva paşi au fost făcuţi în direcţia bună”, subliniază organizaţia de mediu.
În viziunea reprezentanţilor WWF-România, „populaţia de urs brun din România este nerealist de mare în recensămintele oficiale”, citând datele analizate recent de către cercetători din domeniul academic şi al conservării naturii.
„În anumite judeţe (ex. Vrancea, Harghita), unde s-a înregistrat şi un număr mare de urşi vânaţi, creşterea populaţiei (pe hârtie) a fost şi de 50% — de patru ori mai mare decât oriunde altundeva în Europa sau America de Nord. Problema a mai fost semnalată de organizaţiile de conservare în ultimii ani şi indică existenţa unui management orientat mai degrabă către legitimarea vânătorii decât către conservarea pe termen lung a speciei, care este strict protejată la nivel naţional şi european prin Directiva Habitate”, conform sursei citate.
În anul 2014, WWF-România şi Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB) au demonstrat că rata de creştere a ursului brun în Maramureş a fost estimată la peste 10%, pentru 2009-2010.
Studiile de specialitate estimează un areal de minimum 50 — 270 km pătraţi (5.000 — 27.000 hectare) necesar unui urs brun în Carpaţi. În judeţul Hunedoara există fonduri cinegetice care au raportat 29 de indivizi pe o suprafaţă de 11.368 hectare, iar în Gorj şase fonduri cinegetice au raportat, fiecare, în ultimii trei ani, între 21 şi 30 de indivizi pe o suprafaţă nu mai mare de 150 km pătraţi,
„În urma acestor constatări, WWF a purtat discuţii cu fondurile şi autorităţile publice locale din Caraş-Severin care au rezultat în ajustarea cifrelor atât pentru urs, cât şi pentru pisicile sălbatice, lupi şi râşi. În 2016, populaţia de urs a fost redusă cu 22%, cea de lup cu 7%, cea de râs şi pisică sălbatică cu 22%. Mai exact, fondul Băuţar-Bucova a redus numărul urşilor de la 19 la 11, Armeniş de la 9 la 4, Berzasca de la 5 la 1, Craiova de la 5 la 1, Rudăria de la 5 la 3, în timp ce Belentin a rămas fără urs evaluat în 2016 (s-a redus numărul de la 2 la 0). Totuşi, datele încă depăşesc nivelul optim, cu excepţia râsului şi a pisicilor sălbatice”, conform WWF-România.
Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări.