Ogarul englez (Greyhound), una dintre cele mai vechi rase de câini, se pare că îşi are originile în Egiptul Antic, ajungând în Anglia în perioada Evului Mediu. A fost recunoscut ca rasă în 1885.
Ogarii au fost iniţial crescuţi pentru a-şi însoţi stăpânii la vânătoarea de iepuri, vulpi, căprioare şi cerbi, având abilitatea de a urmări şi prinde prada fără a se odihni. Construcţia lor aerodinamică întruchipează viteza, având capul îngust şi botul alungit, urechile mici, ochii negri, un gât lung, uşor arcuit, susţinut de o serie de muşchi, un spate lat, musculos, picioarele lungi, puternice şi drepte, pieptul adânc, coloana vertebrală flexibilă, ceea ce permite atingerea vitezei maxime de 70 de kilometri pe oră, potrivit site-ului vetstreet.com.
Fără a fi surprinzător, ogarii şi-a făcut un nume ca şi câini de curse, fiind cei mai rapizi dintre rasele de câini. De asemenea, pot fi antrenaţi să participe şi la alte concursuri canine, în cadrul cărora trebuie să atingă anumite standarde.
Masculii au, de obicei, între 71 şi 76 de cm înălţime şi cântăresc de la 27 până la 40 kg. Femelele tind să fie mai mici, cu înălţimea umerilor variind de la 68 la 71 cm şi greutatea mai mică, între 27 şi 34 kg.
Ogarul englez are blana foarte scurtă şi netedă ceea ce o face uşor de întreţinut. Există aproximativ treizeci de nuanţe de culori recunoscute, dintre care variantele de alb, tigrat, cafeniu, negru, roşu şi albastru (gri), pot apărea în mod unic sau în combinaţie.
Greyhound este o rasă blândă şi inteligentă ce combină un aspect impunător, cu o atitudine prietenoasă, atât, faţă de oameni, cât şi faţă de alţi câini. Loial şi afectuos cu familia adoptivă, el nu este agresiv nici faţă de străini.
Deşi are reputaţia unui nivel ridicat de energie, în realitate, preferă să doarmă pe o canapea. El se mulţumeşte cu o plimbare, de 20 de minute, în fiecare zi, cu toate că oamenii activi fac din el un partener de jogging. De fapt, acest câine se adaptează foarte bine la viaţa de apartament sau casă cu grădini nu prea mari, fiind nevoie, însă, de un gard solid pentru a-l ţine departe de urmărirea animalelor mici pe care le-ar putea vedea ca pe o pradă.
Având în vedere numărul din ce în ce mai mare de adopţii ale ogarilor care nu mai pot participa la curse, rasa a renăscut în popularitate ca animal de companie, potrivit site-ului dogtime.com.
Ogarii sunt, în general, docili, cu mers uşor şi calm. Ca animale de companie le plac mediile liniştite. Se înţeleg bine cu copiii, atâta timp cât aceştia sunt învăţaţi să trateze câinele în mod corespunzător, cu politeţea şi respectul cuvenit. Ogarii englezi au un caracter sensibil, iar comenzile blânde funcţionează cel mai bine ca metode de formare.
Speranţa de viaţă a câinilor din această rasă este între 10 şi 13 ani.
