Dalmaţianul, câine inteligent, atletic şi plin de energie, este un animal de companie recomandat pentru persoanele active, care au constant nevoie de exerciţiu fizic.
Una dintre rasele cele mai cunoscute la nivel mondial datorită înfăţişării sale, dalmaţianul este considerat o rasă foarte veche de către istorici, deşi cu privire la originile sale, părerile sunt împărţite. Mulţi istorici consideră că această rasă canină a ajuns în Europa venind din Egipt, prin Orientul Apropiat şi Turcia şi s-a răspândit mult în secolul al XIX-lea. Dalmaţienii au fost crescuţi cu scopul de a alerga pe lângă căruţele trase de cai, având o afinitate pentru aceste animale şi fiind foarte rezistenţi la drum lung.
Aceşti câini sunt foarte jucăuşi, veseli şi loiali. Dalmaţienilor le place să se joace cu copiii, însă este indicat ca exemplarul respectiv să socializeze încă din perioada când este pui cu copiii sau alte animale de companie ce fac parte din viitoarea familie. În general, sunt recomandaţi pentru copiii cu vârste de peste şase ani, în cazul copiilor mai mici trebuie supravegheaţi, deoarece în joacă îi pot accidenta.
Dalmaţienii sunt foarte energici dar şi încăpăţânaţi, dresajul lor nu este o sarcină uşoară însă, realizat corespunzător, aceştia pot deveni cooperanţi. Au nevoie de exerciţiu de zi cu zi altfel se vor plictisi şi pot deveni distructivi. Aceşti câini au nevoie de socializare timpurie pentru a evita să devină agresivi, potrivit portalului www.dogtime.com. Au o memorie excelentă şi sunt atenţi şi interesaţi de tot ceea ce se întâmplă în jurul lor, ceea ce îi recomandă să fie folosiţi şi în misiuni de pază.
Aspectul lor fizic îi diferenţiază complet de orice altă rasă de câini. Datorită blănii dense, dar scurte, sunt friguroşi. Dacă sunt lăsaţi prea mult afară în zilele geroase pot face degerături la nivelul urechilor, care sunt subţiri şi prea puţin vascularizate.
Au o talie medie, cu o greutate între 22 şi 32 kg, iar înălţimea între 53 şi 61 cm. Au o rezistenţa fizică deosebită. Unghiile sunt albe sau au aceeaşi culoare ca şi petele. Ochii sunt rotunzi, în general negri. Urechile sunt aşezate destul de sus, dar depărtate şi destul de moi, ascuţite şi ţinute atârnând. Coada este puternică, lungă şi cu un format conic, de obicei ridicată, o coadă care involuntar poate să provoace stricăciuni sau vânătăi. Culoarea predominantă a blănii este albul, cu pete rotunde, bine definite, distribuite în mod egal pe tot corpul, de culoare neagră sau una din nuanţele de maro.
Dalmaţienii sunt foarte curaţi, se spune chiar ca evită bălţile cu noroi pentru a nu se murdări. Este una dintre rasele care nu necesită prea multă îngrijire. O problemă ar putea fi pierderea părului pe tot parcursul anului. Din acest motiv este necesar periajul cel puţin o dată pe săptămână, cu o perie din cauciuc, eliminând nevoia de îmbăiere a câinelui. În schimb, periajul dentar trebuie efectuat cel puţin de câteva ori pe săptămână, pentru a-i îndepărta depunerile de piatră. Unghiile trebuie îngrijite cel puţin o dată pe lună.
Puii se nasc cu blana complet albă. Petele devin evidente după una sau câteva săptămâni şi se dezvoltă rapid în timpul primelor săptămâni de viaţă, continuând să sporească atât ca număr cât şi în ce priveşte mărimea pe tot parcursul vieţii, ritmul fiind tot mai lent pe măsură ce câinele îmbătrâneşte. Uneori prezintă petece de culoare închisă pe ambele urechi, pe gât, pe cap sau pe coadă, potrivit www.dalmatian.ro.
Alimentaţia trebuie să conţină carne. Este indicată carnea de pui care este uşoară. De obicei are nevoie de două mese pe zi, fiind totuşi recomandată o dietă scăzută în proteine.
Dalmaţienii trăiesc în medie 11-13 ani. Sunt fertili, o căţea poate avea chiar şi 15 pui la o singură fătare. Este foarte importantă testarea puilor deoarece aproximativ 10-12% au probleme grave de auz, iar un câine surd are foarte mari şanse să devină agresiv din cauza fricii.