În pagina dedicată iubitorilor de animale de săptămâna aceasta vom vorbi despre lucrurile pe care trebuie să le luăm în considerare atunci când dorim să creştem în căminul nostru un papagal. Cu toate că mulţi cred că a creşte o pasăre în casă e o treabă destul de uşoară, lucrurile nu stau tocmai aşa deoarece responsabilitatea noastră nu se limitează doar la a aşeza mâncarea în colivie. Astfel, pentru a îi mobiliza pe cei care doresc un papagal drept pasăre de companie, vom prezenta câteva aspecte care să le ajute în luarea acestei decizii.
Primul lucru pe care îl faceţi atunci când v-aţi hotărât să creşteţi o pasăre, este să îi procuraţi o colivie potrivită pentru, a fi siguri că aceasta se va simţi în largul ei. Cum trebuie să fie aceasta? Este bine să alegeţi una în funcţie de posibilităţile financiare de care dispuneţi - un model de colivie care să fie cât mai mare, cât mai bine construit şi fără margini ascuţite care să rănească papagalul. Alegerea coliviei trebuie făcută şi în funcţie de rasa păsării. Sunt unele specii care au ciocul încovoiat precum papagalul Patagonian, papagalul Cacadu şi alte specii mai micuţe, care au nevoie de colivii care să aibă barele mai încovoiate pentru că sunt căţărători înnăscuţi. De asemenea, nu e suficientă doar o colivie mare, ci trebuie să aveţi în dotare şi câteva ustensile de curăţare a acesteia. Pentru a vă fi mai uşor, puteţi aşeza pe podeaua coliviei hârtie, pe care să o schimbaţi cel puţin o dată pe zi. Indicate sunt pungile de hârtie maro pentru că absorb foarte bine umezeala sau hârtia fără cerneală de tipografie. De asemenea, tot pentru podeaua căsuţei papagalului, ar fi bine să vă procuraţi şi un grilaj. Acesta poate fi cumpărat de la magazinele cu produse pentru animale sau poate fi confecţionat chiar de dumneavoastră, dintr-o plasă cu ochiuri de 2 centimetri. Atunci când curăţaţi colivia, indicat ar fi să aveţi la dispoziţie o racletă din plastic pentru a nu o zgâria. Pe lângă acestea, trebuie să vă ocupaţi şi de partea de sus a coliviei - beţe de diferite forme şi grosimi, pe care pasăre să se caţere cu uşurinţă. Puteţi opta şi pentru crenguţe de pom dar nu de cireş pentru că sunt toxice pentru prietenul dumneavoastră înaripat. Bineînţeles, esenţiale sunt şi vasele pentru apă şi pentru mâncare, care trebuie să încapă prin deschizăturile coliviei. De cele mai multe ori, dacă vă cumpăraţi o colivie dotată cu aceste elemente, nu mai este nevoie să vă bateţi capul cu alte cumpărături. Dacă sunteţi persoane care petrec mai puţin timp pe acasă, puteţi să aşezaţi în colivie şi câteva jucării pentru papagal. Acestea pot fi cumpărate din magazinele specializate sau pot fi confecţionate de noi din bucăţi de şnur înnodate, hârtie albă mototolită sau din ce alte materiale nepericuloase mai găsim prin casă.
Zburatul şi pericolele acestuia
Trebuie menţionat faptul că dacă avem o pasăre în casă, nu înseamnă că trebuie să o ţinem doar în colivie şi ea ciripeşte în voie, veselă şi mulţumită de viaţa pe care i-o oferim. Zburatul este, pentru aceste animale, o necesitate de bază specifică speciei, iar în momentul în care aceasta este îndeplinită, păsările rămân sănătoase şi se dezvoltă armonios. Întreaga structură a corpului, precum şi metabolismul sunt în strânsă legătură cu zburatul. Astfel, pe lângă faptul că pasărea trebuie să aibă, în colivie, suficient spaţiu care să le permită să îşi întindă în voie aripile, trebuie ca, în mod regulat, să le fie permis sub supraveghere şi un zbor în libertate. De asemenea, sunt şi câteva colivii foarte mici, pentru păsările care îşi petrec cea mai mare parte a timpului în afara acesteia şi intră doar să doarmă şi să mănânce, însă nu sunt prea indicate pentru una ce care abia aţi adus-o în casă. Speciilor de papagali mari şi peruşilor trebuie să le alocaţi o întreagă cameră pentru a zbura în voie. Important este faptul că zborul trebuie să se desfăşoare sub supravegerea stăpânului, deoarece în cameră pot exista multe pericole şi pasărea nu se poate ajuta singură, în cazul în care intră în bucluc. În primul rând trebuie să fiţi atenţi la ferestre pentru că, de cele mai multe ori, păsările nu le recunosc drept o delimitare a camerei şi vă puteţi trezi fără papagalul decorativ. Deoarece au fost hrănite de om încă din primele luni de viaţă şi nu au depus mare efort pentru a-şi procura mâncarea, cele mai multe păsări pier atunci când îşi iau zborul, deoarece nu se descurcă singure. Cel mai bine este să închideţi ferestrele cât timp este papagalul liber sau să trageţi jaluzele ori perdele. De asemenea, le este fatală şi vremea rece de iarnă, mai ales păsărilor exotice. Un alt pericol care le paşte pe înaripate sunt plitele încinse ale maşinii de gătit sau ochiurile aragazului. Nu de puţine ori stăpânii aduc la medicii veterinari păsări care au suferit arsuri grave, în special din cauza plitelor de la aragaz sau cuptor. Şi lichidele fierbinţi sunt deosebit de periculoase pentru păsări - atunci când zboară deasupra unui vas cu lichid care fierbe (cum ar fi apa sau supa), aceasta se poate opări în aburul care se ridică. Trebuie să aveţi grijă şi la vasele cu lichid care nu sunt acoperite deoarece papagalii pot aluneca şi se pot îneca în paharele pline, vaze, găleţi, ceşti, căzi, chiuvete sau chiar vase de toalete. Aceste vietăţi sunt şi cam curioase, şi atunci când vă e lumea mai dragă, veţi vedea că îşi bagă ciocul peste tot. Unele dintre ele, în special cele cu ciocul îndoit, au tendinţa să roadă tot ce le iese în cale. Pentru a evita accidente, ar fi mai bine să fiţi atenţi, în special la cablurile de curent electric pentru că le pot electrocuta. Dacă nu aveţi posibilitatea să rămâneţi în cameră cât este pasărea liberă, cel mai bine ar fi să scoateţi toate ştecherele din priză. De asemenea, aveţi grijă şi la uşi - multe păsări preferă să stea pe pragul de sus al uşii pentru că de acolo pot cuprinde cu privirea întreaga cameră. În cazul în care uşa este închisă foarte repede, pasărea nu are timp să zboare şi îi sunt strivite picioruşele. Mulţi dintre posesorii de papagali nu pot fi în permanenţă lângă papagal şi, de cele mai multe ori, îi oferă jucării. Dacă îi lăsaţi însă să se joace cu şnururi, sfoară sau fire de lână motolite, ar fi bine să aveţi grijă să nu se stranguleze cu ele. De aceea, din când în când, ar fi indicat să mai aruncaţi un ochi la ei. Nici oamenii nu sunt inofensivi pentru păsările micuţe. O singură clipă de neatenţie e suficientă şi puteţi călca sau vă puteţi aşeza pe papagal, strivindu-l. Astfel, este mai bine ca înainte să vă aşezaţi pe fotoliu sau pe pat, să verificaţi înainte, pentru a nu vă omorî pasărea de companie. Mare grijă şi atunci când folosiţi aspiratorul pentru că papagalii îndrăzneţi se mai aşează uneori pe acesta atunci când curăţaţi covorul şi nu le trebuie mult ca, în timp ce ţopăie, să ajungă în apropierea găurii de aspirare şi să fie absorbite. Aceasta este doar o mică listă a pericolelor la care trebuie să fim atenţi atunci când lăsăm pasărea liberă prin casă. De asemenea, cele enumerate mai sus nu sunt singurele care le pândesc pe aceste păsări şi trebuie să aveţi mare grijă deoarece sunteţi responsabil pentru siguranţa şi sănătatea acestora. În privinţa hranei pe care trebuie să i-o oferiţi papagalilor, nu trebuie să vă faceţi mari probleme, deoarece găsiţi foarte multe sortimente în magazinele specializate. De asemenea, într-una din paginile de săptămânile trecute am abordat deja subiectul hranei păsărilor de companie.
