Temperatura medie anuală a aerului ar putea creşte cu până la 1,5 grade Celsius la nivel mondial, până în anul 2050, în timp ce temperatura apei poate creşte cu două grade Celsius, tendinţe ce vor avea impact major asupra zonei Deltei Dunării, reiese dintr-un Studiu de vulnerabilitate întocmit de către oameni de ştiinţă din România, Ucraina şi Republica Moldova şi derulat în cadrul proiectului "Gestionarea integrată a sub-bazinului Deltei Dunării pentru creşterea rezilienţei la schimbările climatice", finanţat de Comisia Europeană.
Conform rezultatelor studiului, pe lângă transformările impuse observate în ultimii 25 de ani, oamenii de ştiinţă estimează că, până în 2050, temperatura medie anuală a aerului poate creşte cu până la 1,5 grade Celsius determinând ierni mai blânde şi perioade caniculare mai lungi şi mai frecvente.
De asemenea, temperatura apei poate creşte cu două grade Celsius, ceea ce ar afecta dramatic stocurile de peşte din cauza înmulţirii algelor şi reducerii nivelului de oxigen în apă. Păsările şi-ar putea schimba perioada de migraţie şi se preconizează că speciile invazive se vor înmulţi necontrolat. În anumite zone, cantitatea anuală de precipitaţii va creşte cu până la 6%, iar fenomene meteo extreme precum furtuni puternice şi inundaţii, tornade deasupra mării, dar şi perioade de secetă îndelungată pot fi mai intense şi mai frecvente.
„Deltele sunt zone extrem de importante ce fac legătura între râuri, mări sau oceane. Ele sunt un adăpost pentru biodiversitate şi, în acelaşi timp, centre ale activităţii economice şi culturale ce adăpostesc numeroase comunităţi. Sunt sisteme naturale, cu numeroase utilizări — folosirea resurselor naturale, alimentarea cu apă, sunt zone de locuit, precum şi conservare a naturii. Datorită bogăţiei lor, ele sunt, de asemenea, şi unele dintre cele mai ameninţate ecosisteme de pe planetă, iar schimbările climatice adaugă presiuni suplimentare asupra lor. Sub-bazinul Deltei Dunării, zonă pe care România, Ucraina şi Republica Moldova o împart, este a doua cea mai mare deltă din Europa, sit UNESCO şi Rezervaţie a Biosferei, un loc unde oamenii şi natura au coexistat de-a lungul timpului, care se confruntă, la fel ca alte delte din întreaga lume cu provocări cauzate de creşterea presiunilor umane, amplificate de schimbările climatice”, se arată într-un comunicat de presă al WWF-România.
În cadrul proiectului derulat de WWF-România s-a realizat un studiu de fezabilitate necesar pentru reconstrucţia ecologică a polderului Zarza din apropierea satului Orlovka, din Ucraina. Punerea în aplicare a scenariului tehnic propus pentru acest caz ar putea aduce numeroase beneficii, atât pentru oameni, cât şi pentru ecosisteme, cum ar fi mai multă apă potabilă pentru comunităţi, datorită creşterii capacităţii de stocare a apelor subterane şi intensificarea proceselor de purificare naturale, şi restaurarea a 68 de hectare de păşuni, fâneţe, habitate de luncă pentru plante şi animale.
Proiectul a fost implementat de WWF-România, Centrul pentru Resurse Regionale — Ucraina, Rezervaţia Biosferei Dunării — Ucraina, ONG Ecospectr — Republica Moldova şi WWF Ungaria, cu sprijinul Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), Administratiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării România, Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare "Delta Dunării" Tulcea (INCDDD Tulcea), Ministerului Mediului din Republica Moldova.
Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.
