Corupţia este considerată, după lipsa locurilor de muncă, cea mai gravă problemă a României, 87,5 la sută din populaţie apreciind că nivelul acestui fenomen este "ridicat" sau "foarte ridicat", potrivit unui studiu prezentat marţi la MAI.
Procentul celor care consideră nivelul corupţiei ca fiind "ridicat" sau "foarte ridicat" este extrem de mare, 75,8 la sută, şi în rândul reprezentanţilor administraţiei publice locale, mai arată "Studiul diagnostic privind fenomenul de corupţie în administraţia publică locală". Pe de altă parte, aceleaşi categorii de respondenţi agreează oferirea şi primirea de cadouri la medic, 70 la sută din populaţia generală şi 71,7 la sută din reprezentanţii administraţiei publice locale declarându-se de acord cu această practică. În schimb, în ceea ce îi priveşte pe funcţionarii publici, nouă din zece cetăţeni sau reprezentanţi ai autorităţilor publice locale nu sunt de acord cu oferirea de bani sau cadouri în schimbul rezolvării unor probleme.
Potrivit şefului Unităţii Centrale pentru Reforma Administraţiei Publice, Petru Þăgorean, populaţia face, uneori, confuzie între corupţie şi abuz în serviciu, iar alteori însăşi conduita cetăţeanului este de natură a stimula actul de corupţie.
Reprezentatul Ministerului Justiţiei, Cornel Călinescu, a declarat, la prezentarea datelor studiului, că acesta propune "o schimbare de abordare". "Documentul punctează că e nevoie de un transfer de responsabilitate. Orice caz de corupţie a fost, este şi va fi un eşec de management", a declarat Călinescu, adăugând că, în România, nu se mai poate vorbi de absenţa unui cadru legislativ pentru prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie.
În urma studiului, au fost redactate şi două ghiduri de bună practică pentru prevenirea faptelor de corupţie, unul pentru cetăţeni, iar altul pentru reprezentanţii administraţiei publice locale. Cele două ghiduri oferă informaţii despre ce anume este corupţia, care sunt cauzele apariţiei fenomenului, cum pot beneficia de protecţie cetăţenii, dar şi reprezentanţii autorităţilor publice locale, precum şi un model de sesizare a organelor de cercetare penală.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 4.522 de persoane din populaţia cu vârsta de peste 18 ani, respectiv pe unul de 9.823 de persoane din rândul angajaţilor şi al reprezentanţilor autorităţilor publice locale. Au fost intervievaţi, astfel, 1.200 de primari, 600 de foşti primari, 1.206 viceprimari, 1.206 consilieri locali, 1.200 reprezentanţi ai mediului de afaceri, 600 de jurnalişti, 200 de reprezentanţi ai ONG-urilor, 600 de persoane cu experienţă implicate în problematica prevenirii şi combaterii corupţiei, 600 de angajaţi ai administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, 600 de angajaţi ai administraţiei publice de la oraşe, 603 angajaţi ai administraţiei de la municipii şi 602 membri ai consiliilor judeţene.
Datele au fost culese în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, iar rezultatele au fost discutate, în intervalul 20 februarie - 10 mai, la 20 de întâlniri de lucru cu privire la fenomenul corupţiei. Reuniunile s-au desfăşurat în Piteşti, Ploieşti, Călăraşi, Craiova, Timişoara, Oradea, Deva, Târgu-Jiu, Braşov, Târgu-Mureş, Bistriţa, Cluj Napoca, Sibiu, Focşani, Piatra Neamţ, Suceava, Iaşi, Galaţi, Constanţa şi Bucureşti.
Proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul de corupţie în administraţia publică locală" s-a derulat pe o perioadă de 18 luni şi a avut o valoare de 2.076.906 de lei, din care 85 la sută a fost acoperită din fonduri de la Uniunea Europeană, iar 15 la sută, din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).
