Cu o valoare adăugată a sectorului IT la produsul intern brut (PIB) de circa 4 miliarde de euro şi cu mai mult de 100.000 de specialişti care lucrează în acest domeniu, România ţinteşte să ajungă pe podiumul european al clasamentului în cel mai nou trend în materie de dezvoltare urbană - conceptul Smart City. Cât va dura până când sintagma 'Oraş inteligent' va deveni un mod de viaţă pentru fiecare dintre noi, în contextul unei Uniuni Europene care îşi propune să cheltuie 415 miliarde de euro pe an pentru implementarea unei Pieţe Unice Digitale, rămâne de văzut. În România, primii paşi încep să se facă, timid şi, spun autorităţile, sigur...
Ce înseamnă ''Smart City''?
Definiţia de bază a acestui concept spune că un ''Oraş inteligent'' înseamnă o aşezare urbană care creează, cu ajutorul tehnologiei, oportunităţi pentru toată lumea — de la cetăţeni persoane fizice, până la companii, autorităţi şi instituţii publice sau private (spitale, şcoli, firme de transport etc.). Interacţiunea facilă dintre autorităţi şi cetăţeni reprezintă cheia acestui ecosistem tehnologic şi astfel beneficiile pot aduce plus valoare în societate.
Conceptul ''Smart City'' este unul extrem de complex şi aduce laolaltă o serie de verigi ce trebuie adaptate şi strâns legate între ele: infrastructuri de bază, cum ar fi cele utilităţi publice (canalizări, apă, gaze naturale, energie, electrică, transport) peste care sunt dezvoltate infrastructuri de comunicaţii electronice moderne. De aici, ar trebui să se nască, practic, o comunitate inteligentă, dotată cu atribute, precum: clădiri inteligente, mobilitate inteligentă, infrastructură inteligentă, tehnologie inteligentă, energie inteligentă, conducere inteligentă şi, nu în ultimul rând, educaţie inteligentă.
Cu alte cuvinte, asta s-ar traduce, de exemplu, într-un transport public inteligent în care să poţi călători civilizat pe baza unui singur tichet valabil atât pentru metrou, cât şi pentru rutele de suprafaţă, aşa cum se întâmplă în ţări pe care românii le vizitează frecvent (Italia, Spania, Germania, Franţa, Suedia etc.). Momentan, în România, după o perioadă în care Metrorex şi RATB au reuşit să implementeze un asemenea sistem s-a revenit la modelul prin care dacă vrei să ajungi de la un capăt la celălalt al oraşului cu metroul ai nevoie de o cartelă separat, dacă nu ai încotro şi eşti nevoit să ajungi în Drumul Taberei cu tramvaiul sau cu troleibuzul (pentru că Magistrala de metrou încă nu există), ai nevoie de alt tichet... La fel şi dacă ai în plan să ajungi cu transportul public la aeroport.
Recent, însă, directorul general al Metrorex, Marin Aldea, a anunţat că, până la sfârşitul acestui an, vor fi reintroduse cartelele integrate de călătorie metrou — RATB, momentan fiind de pus la punct câteva detalii.
Un alt exemplu elocvent de dezvoltare prin conceptul ''Smart City'' este legat de plata facilă a taxelor şi impozitelor. În România, acest segment a cunoscut o oarecare dezvoltare, prin apariţia platformei Ghişeul.ro, precum şi alte facilităţi de Internet Banking oferite de către instituţiile bancare. Cu toate acestea, românii rămân încă reticenţi în a achita facturi în online sau a plăţi cumpărăturile la magazin cu cardul. Aici intervine, fără doar şi poate, partea educativă unde autorităţile, alături de ceilalţi actori din industrie, au un rol decisiv în a informa consumatorul în legătură cu beneficiile pe care le pot dobândi atunci când realizează operaţiuni simple, directe şi fără pierdere de timp.
Conceptul ''Smart City'' poate reda, de asemenea, capacitatea de dezvoltare urbanistică, în care principalele elemente vizează descongestionarea traficului în aglomerările urbane, prin monitorizare inteligentă a traficului şi locuri de parcare amplasate inteligent. Momentan, în Bucureşti, aglomeraţia din trafic în arhicunoscutul interval orar 8:00 — 9:00 este de notorietate, iar prezenţa agenţilor de circulaţie în intersecţii mai mult încurcă decât descurcă lucrurile.
Capitala se pregăteşte pentru a deveni o metropolă ''Smart City'', cel puţin aşa reiese din declaraţiile actualului primar Gabriela Firea. Planurile edilului cuprind: înfiinţarea benzilor de circulaţie destinate exclusiv transportului în comun, construcţia de parcări în zone marginale ale oraşului (unde să-ţi poţi lăsa maşina şi să urci în metrou, autobuz, tramvai, troleibuz sau microbuz pentru a ajunge la serviciu), iluminare inteligentă, semaforizare smart a intersecţiilor.
În atare condiţii, o primă iniţiativă legată de benzile unice pentru mijloacele de transport în comun a fost pusă în aplicare pe 22 mai, lucru care, însă, s-a dovedit un fiasco, iar aglomeraţia de pe traseul DN1 — Casa Presei Libere a fost infernală. În cele din urmă, s-a renunţat la idee, cel puţin temporar, aceasta urmând să redevină valabilă în perioada vacanţei de vară, după cum a anunţat însuşi edilul Capitalei.
Pe de altă parte, Primăria poate contoriza bile albe atât pentru demararea procedurii de achiziţie a studiului de fezabilitate în vederea realizării a 100 de kilometri de piste pentru biciclete în Bucureşti, cât şi pentru înfiinţarea postului de City Manager al Capitalei, persoana care trebuie să se ocupe de dezvoltarea inteligentă şi sustenabilă a oraşului.
Lista ideilor inteligente este lungă, însă nu imposibil de implementat. Câţi dintre locuitorii unui oraş nu îşi doresc să-şi procure duplicate după acte personale dintr-un singur loc sau să renunţe în a mai umple cu zeci de 'copii după original', dosare întregi cu şină? Câţi dintre noi nu ne-am dori ca 'excursiile' deloc plăcute între instituţiile statului atunci când vrei să înmatriculezi sau să radiezi un autovehicul, să devină amintire şi toate datele necesare să fie schimbate printr-un sistem informatic integrat între Fisc — Direcţia de Înmatriculări — Primării? De asemenea, cine nu şi-ar dori un sistem de învăţământ în care înscrierile la grădiniţe, şcoli, licee şi facultăţi să se poate realiza online, fără a mai fi nevoie să-ţi laşi rând la coadă în faţa vreunei instituţii de acest fel pentru a depune clasicul dosar din vremuri demult apuse?
Acestea sunt doar câteva dintre exemplele pentru care industria de profil, alături de autorităţile competente, promit schimbări în viitorul apropiat.
Dezvoltarea ''Oraşului inteligent'' vs Capacitatea industriei IT&C
Pentru a avea o privire de ansamblu a ceea ce înseamnă în prezent conceptul ''Smart City'', întrebarea care se pune ar fi: pe ce ne bazăm şi unde se află România din punct de vedere al dezvoltării în domeniul IT&C?
Toată Europa, dar şi restul lumii, cunoaşte faptul că ţara noastră este în topul primelor trei state în care viteza la Internet este la un nivel foarte ridicat. De asemenea, costurile utilizării serviciilor de internet sunt infinit mai mici în România decât în alte ţări, atunci când vorbim despre raport ''calitate — preţ''. În plus, numărul celor care deţin un abonament de telefonie mobilă sau o cartelă prepay a depăşit lejer numărul populaţiei. Şi cu toate acestea, lucrurile în materie de dezvoltare ''Smart'' la nivel naţional încă rămân în stadii incipiente.
Companiile telecom şi cele care activează în domenii conexe aduc soluţii ingenioase pe care le şi pun în aplicare, din bugete proprii. Când vorbim despre Smart City, tehnologie, inovaţie şi IT în România, nu putem să nu ne gândim la hub-ul de la Cluj Napoca, unul dintre cele mai cunoscute la nivel european. Locul în care tehnologiile inteligente cunosc o dezvoltare importantă.
Cea mai nouă iniţiativă a autorităţilor locale clujene vizează ca, de la 1 iulie 2017, acordurile de funcţionare pentru comercianţi să fie eliberate în format electronic. În acest mod, sistemul se doreşte a fi similar celui practicat în cazul certificatelor de urbanism, în sensul în care cererile să poată fi depuse pe platforma e-Guverare, de unde funcţionarii primăriei să le descarce, să le verifice, iar ulterior să poată solicita informaţii suplimentare prin intermediul e-mailului.
Alături de Cluj Napoca, pe harta tehnologică de tip smart şi-au mai făcut loc sau sunt pe cale să apară, Oradea, Timişoara, Iaşi, Bucureşti, Craiova, Sibiu şi Braşov. La nivelul comunităţilor mici şi mijlocii, Seini (primul oraş din România independent energetic) sau Târgu Neamţ (în care comunităţile locale comunică prin intermediul soluţiei-pilot ''Piaţa Publică — Reţeaua socială a oraşului Tîrgu Neamţ'') se află în ierarhia dezvoltării inteligente.
Un Ghid Smart City pentru Alba Iulia, cât pentru un succes naţional
Actorii din industrie aşteaptă şi implicarea autorităţilor centrale şi locale, acestea având capacitatea de a şti cel mai bine nevoile comunităţii, în materie de dezvoltare tehnologică. Un prim pas a fost făcut de Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI), care a publicat, în decembrie 2016, Ghidul Smart City pentru România, un instrument de evaluare a comunităţilor şi o trecere în revistă a celor mai bune practici internaţionale în acest domeniu. Documentul poate fi consultat, în prezent, pe site-ul ministerului de resort, iar cei interesaţi (companii mari şi mici, mediul academic, asociaţii din domeniul IT&C, clustere, hub-uri şi alţi specialişti) mai pot încă transmite opinii şi întrebări către autoritate.
Ghidul Smart City pentru România a fost conceput ca preambul la proiectul ''Alba Iulia Smart City 2018'', în care aproape 40 de companii de profil, universităţi, institute de cercetare-dezvoltare, precum şi voluntari s-au implicat pentru a-l duce la bun sfârşit. Această iniţiativă vine în contextul în care industria Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) din România înregistrează valori crescute de concentrare şi dezvoltare, cu o piaţă de produse şi servicii bazate pe tehnologii Smart în continuă creştere.
Proiectul de la Alba Iulia vizează construirea celui mai modern şi inteligent oraş din România şi se va baza pe dezvoltarea de parteneriate public-privat care vor conduce la integrarea de soluţii din diverse sectoare de activitate la nivel local şi regional.
''Alba Iulia Smart City 2018'' va deveni realitate în decembrie 2018, odată cu celebrarea centenarului Marii Uniri la Alba Iulia.
De ce avem nevoie de ''Smart City'' în România, care trebuie să fie rolul autorităţilor centrale în raport cu autorităţile locale, ce înseamnă implicarea mediului privat şi, mai ales, la ce ajută un parteneriat public-privat în concretizarea unui proiect de tip smart, sunt doar câteva dintre temele care se vor regăsi în materialele editoriale din cadrul proiectului Smart CityRO derulat de AGERPRES.
În acelaşi timp, vor fi prezentate exemple de succes existente la nivelul unor comunităţi mici şi mijlocii şi o analiză comparativă bazată pe reţete de succes de tip ''Smart City'' din alte ţări europene.
