Guvernul a aprobat varianta finală a proiectului de modificare a Codului Muncii, urmând să-şi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului. Opoziţia anunţă moţiune de cenzură, iar sindicatele au început de luni proteste în toată ţara. Proiectul a fost discutat de Executiv în primă lectură în şedinţa de miercuri, iar Guvernul a aprobat documentul ieri dimineaţă.
Preşedintele PSD, Victo Ponta a afirmat, înaintea unei întâlniri între lideri ai Uniunii Social Liberale şi reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, că PSD şi PNL vor depune moţiune de cenzură dacă Guvernul va promova Codul Muncii prin angajarea răspunderii în Parlament. Ultima rundă de negocieri dintre reprezentanţii Guvernului şi sindicate s-a desfăşurat ca şi precedentele, cele două părţi nereuşind să ajungă la un consens.
Sindicaliştii îl acuză pe premierul Emil Boc şi pe ministrul muncii, Nelu Ioan Botiş, că ignoră propunerile partenerilor sociali. Guvernul îşi va asuma săptămâna viitoare răspunderea în Parlament pe proiectul de modificare a Codului muncii, iar sindicaliştii vor încerca din nou să-i oprească printr-un miting de amploare în Capitală şi prin proteste în toate judeţele. Liderii sindicali susţin că în momentul promulgării noului Cod al muncii, sistemul bugetar va fi paralizat de o grevă generală.
Mitinguri în faţa prefecturilor
Liderii confederaţiilor sindicale au anunţat că au stabilit pichetarea intrărilor în sediul Parlamentului, discuţii cu deputaţii din comisie, pichetări şi vizite la domiciliu şi la sediile PDL, UDMR, UNPR, minorităţi, pentru depunerea solicitărilor sindicale, mitinguri în teritoriu, cu reunirea oamenilor pe drumurile europene sau naţionale şi grevă de avertisment în ziua votului în Camera Deputaţilor.
La nivel local, în fiecare luni începând din 28 februarie şi până în 18 aprilie vor fi mitinguri în faţa prefecturilor, precum şi a primăriilor din Bihor, Botoşani, Harghita, Constanţa şi Caraş-Severin.
Obiecţiile sindicaliştilor
Sindicaliştii nu sunt de acord cu modificarea articolului prin care se instituie dreptul angajatorului de a stabili unilateral obiective de performanţă individuală pentru salariaţi şi criterii de evaluare, arătând că instituirea acestui drept, fără a se preciza un sistem de limitare rezonabilă a obiectivelor de performanţă ce pot fi stabilite, deschide calea către abuzuri. "Angajatorii vor putea stabili obiectivele în aşa fel încât salariaţii nu vor putea realiza niciodată salariul negociat şi vor putea fi concediaţi cu uşurinţă pentru necorespundere profesională, dacă nu îndeplinesc obiectivele de performanţă", precizează "Cartel Alfa". Sindicaliştii nu susţin nici propunerea Guvernului prin care se elimină limitarea posibilităţii de prelungire a delegării salariatului doar o singură dată pentru 60 de zile. În opinia acestora, prin această prevedere salariaţii vor putea fi constrânşi să accepte delegări multiple sau permanente, fără ca angajatorul să mai fie obligat la introducerea clauzei de mobilitate în contractul individual de muncă (CIM) şi la plata unor drepturi suplimentare pentru salariatul care munceşte într-un astfel de regim.
Alte prevederi respinse de sindicalişti se referă la acordarea dreptului angajatorului - sub pretextul reducerii temporare a activităţii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 de zile lucrătoare -de a reduce unilateral programul de lucru al salariaţilor de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, precum şi de a trimite salariaţii în concediu fără plată pe o perioadă de 15 zile lucrătoare consecutive pe an.
O altă propunere pe care sindicatele nu o agreează se referă la concedierile colective şi la criteriile sociale convenite prin contractele colective de muncă pentru departajarea salariaţilor, excluzându-se cu desăvârşire posibilitatea stabilirii prin negocieri colective a unui mix de criterii sau ignorarea obiectivelor de performanţă în cazul unor categorii protejate sau vulnerabile de salariaţi.
Totodată, sindicaliştii "Cartel Alfa" consideră că prin modificarea articolului 72 se elimină din Codul Muncii dreptul de preferinţă la angajare recunoscut salariaţilor concediaţi, în situaţia în care angajatorul îşi reia activitatea mai înainte de trecerea unei perioade de nouă luni după concedierea colectiva, "ceea ce pune în evidenţă încă o dată că modificările propuse servesc acelor angajatori care nu doresc să aibă nicio responsabilitate socială".
O altă modificare contestată de sindicalişti se referă la majorarea la trei ani a perioadei pentru care se poate încheia un contract pe durată determinată şi la introducerea posibilităţii prelungirii contractului, fără limită de număr al prelungirilor şi fără limită ca durată a perioadei de prelungire. În opinia acestora, consecinţa va fi precarizarea muncii salariaţilor, datorită generalizării sistemului de angajări pe perioadă determinată.
Sindicaliştii nu susţin nici prevederile referitoare la Agenţiile de muncă temporară, întrucât, eliminându-se limitarea situaţiilor în care un angajator putea recurge la muncă temporară, angajatorii vor recurge din ce în ce mai mult la angajări prin intermediul acestor agenţii, având în vedere că salariul unui lucrător angajat în acest fel este protejat de lege doar la nivelul salariului minim garantat în plată.
Nici perioada de referinţă pentru calculul duratei maxime legale a timpului de muncă, care, potrivit propunerii Guvernului, poate fi extinsă până la 12 luni, fără a fi necesar ca extinderea să se facă prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramura, nu este agreată de partea sindicală. În opinia sindicaliştilor, modificarea va avea ca efect şi eliminarea negocierii colective la nivel de ramură ca mecanism de extindere a perioadei de referinţă.
O altă propunere respinsă de sindicalişti se referă la majorarea termenului de compensare a muncii suplimentare cu timp liber corespunzător de la 30 de zile la 60 de zile.
Nici articolul prin care se stabileşte că normele de muncă se fac şi se modifică doar de către angajator, fără acordul salariatului sau al sindicatului, nu este susţinut de partea sidicală, care consideră că astfel patronul poate oricând să modifice norma de muncă, ceea ce înseamnă că poate să modifice unilateral şi după bunul plac salariul. Aceştia atrag atenţia şi asupra faptului că se elimină prevederea potrivit căreia durata concediului de odihnă se stabileşte prin contractele colective de muncă şi se instituie regula stabilirii duratei acestuia prin contractul individual de muncă, ceea ce poate deschide poarta pentru liberul arbitru în stabilirea concediilor de odihnă prin negocieri individuale şi va fi posibil ca salariaţi aflaţi în situaţii identice să beneficieze de durate diferite ale concediilor de odihnă, în funcţie de bunăvoinţa angajatorului.
De asemenea, potrivit sursei citate, prin propunerea de modificare a Codului Muncii se urmăreşte şi diminuarea rolului Consiliului Economic şi Social, de la cel de organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului la un rol nederminat şi nedefinit şi se doreşte schimbarea rangului legii prin care se organizează CES, din lege organică în lege simplă.
Sindicaliştii mai susţin că sunt propuse modificări care diminuează rolul organizaţiilor sindicale, dar, în schimb, promovează şi favorizează instituţia "reprezentanţilor salariaţilor", care nu sunt organizaţi pe criteriul unor interese comune şi nu-i reprezintă pe salariaţi decât sporadic, pentru că, în practică, aceştia ar fi "oameni ai patronului".
