Solul românesc dispune de resurse naturale enorme. Pe lângă petrol, gaz şi cupru aici se găsesc şi cele mai mari zăcăminte de aur şi argint ale Europei, scrie miercuri cotidianul austriac Wirtschaftsblatt într-un articol dedicat potenţialului economic al ţării noastre.
Cotidianul austriac porneşte în analiza sa de la un istoric al exploatării petroliere din România. Bucureştiul secolului al XIX-lea nu a devenit întâmplător prima capitală cu un sistem extins de iluminare stradală. Acest lucru a fost facilitat de industria petrolieră care se dezvolta în jurul rafinăriilor din oraşul Ploieşti. Acesta a fost Dallasul epocii industriale timpurii, notează Wirtschaftsblatt.
La Ploieşti se ridica în jurul anului 1850 prima rafinărie modernă de petrol din Europa. Petrolul extras aici a fost folosit mai apoi pentru iluminarea stradală a capitalei Bucureşti. În 1861, se extrăgeau deja zilnic 3.000 de tone de ţiţei, la o adâncime de 150 de metri sub pământ.
Locurile care cu ceva vreme în urmă păreau să fie simple terenuri de joacă devin acum pietre de hotar în producţia de petrol. În 2011, în România s-au extras 4 milioane tone de petrol şi 11,16 miliarde metri cubi de gaz. Apogeul producţiei de gaz şi petrol însă a fost atins în anii 70.
După revoluţie, în 1997 a fost înfiinţată compania de stat Petrom, iar în 2004, OMV a achiziţionat 51% din acţiunile Petrom. OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51%. Ministerul Economiei deţine 20,64% din companie, Fondul Proprietatea are o participaţie de 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare are 2,03% din acţiuni, iar 6,21% din titluri aparţin acţionarilor minoritari.
Cu un profit de aproximativ 900 de milioane de euro în 2011, Petrom a realizat cel mai mare câştig economic din România.
În vestul ţării, în judeţul Alba, în munţii Apuseni se află cele mai mari zăcăminte de aur şi argint ale Europei, scrie Wirtschaftsblatt. Exploatarea auriferă rămâne însă un subiect contestat.
Reluarea exploatării a fost stabilită de guvernul român în 1997. Atunci s-a înfiinţat şi compania RMGC (Roşia Montană Gold Corporation), în care acţionari sunt firma canadiană Gabriel Resources (deţinător a 80,46% din totalul acţiunilor), compania minieră de stat Minvest Deva (19,31%) şi alţi acţionari minoritari (0,23%). Aici ar trebui să se extragă circa 300 de tone de aur şi 700 de tone de argint. Proiectul este însă unul dintre cele mai controversate proiecte de investiţii din România post-comunistă. Asociaţiile de mediu se opun vehement exploatării întrucât proiectul va consta în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafaţă prin cianurare din Europa. Potrivit Greenpeace, aici urmează să se folosească anul 5.000 de tone de cianuri. Catastrofa de la Baia Mare, care a avut loc în urmă cu un deceniu, când ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea cu cianură a Tisei, provocând moartea a 1.200 tone de peşte şi contaminarea resurselor de apă a 2 milioane de oameni, rămâne încă vie în memoria multora.
Noul guvern de la Bucureşti a criticat proiectul Roşia Montană şi pare mai puţin dispus să demareze exploatarea decât conducerea precedentă.
Un proiect la fel de controversat este reprezentat de vânzarea uneia dintre cele mai mari mine de cupru ale Europei - Cupru Min SA Abrud (centru-vest). În 26 martie, compania Roman Copper Corp. Canada a fost declarată câştigătoare a licitaţiei organizată pentru vânzarea acţiunilor deţinute de stat la societatea Cupru Min SA Abrud (centru-vest), la preţul de 200,772 milioane euro. Ulterior, licitaţia a fost anulată, cele două părţi nereuşind să ajungă la o înţelegere.
Strategia de privatizare a societăţii Cupru Min Abrud a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern, iar privatizarea a fost cuprinsă ca angajament în Scrisoarea de Intenţie în cadrul Aranjamentului Stand-By de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional.
