"S-au schimbat multe lucruri de la 1 ianuarie 2007: românii şi bulgarii pot călători liber în UE", a declarat pentru AFP ministrul român pentru Afaceri Europene, Leonard Orban. Deşi restricţiile se menţin, sute de mii de bulgari şi două milioane de români şi-au găsit locuri de muncă în Italia, Spania sau Germania. Muncitori în construcţii sau infirmiere care îngrijesc persoanele în vârstă, ei au trimis familiilor lor din Bulgaria 680 de milioane de euro şi celor din România 2,7 miliarde de euro, în perioada ianuarie-octombrie 2011.
Pentru aceste două ţări foste comuniste, aflate printre cele mai sărace din Europa, intrarea în UE a fost însoţită de fonduri structurale importante: 6,67 miliarde de euro pentru Bulgaria şi aproape 20 de miliarde pentru vecinul său din nord, puse la dispoziţie în perioada 2007-2013. În afară de acestea au fost şi ajutoarele pentru agricultură, în valoare de 13 miliarde de euro.
Destinată reducerii diferenţei care le separă pe cele două ţări de membrii mai vechi ai clubului european, această mană a permis lansarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii chiar dacă procedurile complicate şi dificultăţile legate de confinanţare au întârziat încheierea numeroaselor lucrări la autostrăzi şi căi ferate.
În Alexandria (sudul României), un proiect care vizează reabilitarea spitalului de urgenţă, în valoare de 21 de milioane de euro, stagnează. "Este enorm de multă birocraţie, caietele de sarcini au fost contestate ... Este prima dată când lansăm un proiect de o asemenea anvergură şi ne lipseşte experienţa", a declarat pentru AFP vicepreşedintele consiliului judeţean, Ilie Bălan.
Suspiciunile de fraudă au constrâns Bucureştiul să îngheţe, în octombrie, o parte din proiecte pentru verificări aprofundate, în scopul de a evita blocarea banilor de către Bruxelles.
În 2008, Comisia a îngheţat folosirea de către Sofia a sute de milioane de euro din fondurile de preaderare din cauza neregulilor.
Cele două ţări, supuse unei supravegheri stricte a UE în privinţa justiţiei şi luptei împotriva corupţiei, au adoptat reforme importante, chiar dacă mai sunt multe de făcut.
În plină criză europeană a datoriilor, cele două ţări se numără printre cele cu datoriile cele mai mici şi cele mai disciplinate, preţul fiind însă o austeritate dureroasă.
Directorul Centrului român pentru politici europene (CRPE), Cristian Ghinea, nu vede o transformare "radicală" în cei cinci ani de la integrarea în UE, dar vede schimbări vizibile. "Pentru prima dată, în satul bunicii mele există un serviciu de colectare a gunoiului. La fel se întâmplă şi în multe alte comune", se bucură el. "Există şi o anumită deziluzie deoarece aşteptările au fost prea mari, UE a fost considerată un fel de Moş Crăciun", a adăugat el.
În piaţa din Alexandria, dezamăgirea este mare. "Nimic nu s-a schimbat pentru noi. Suntem chiar mai săraci", afirmă Stela, o vânzătoare care îşi aranjează cartofii pe tarabă. Îmbrăcat cu o vestă uzată în pofida temperaturii scăzute, Constantin Apostol, în vârstă de 73 de ani, susţine că a "obţinut ceva profit" de pe urma intrării României în UE. "Primesc o subvenţie pentru cele trei vaci ale mele. Nu este enormă, dar contează totuşi", a declarat el.
"Europa pare un pământ binecuvântat", subliniază directoarea Institutului bulgar de sondare a opiniei publice, Alpha Research, Boriana Dimitrova. "Devine clar în prezent că sunt şi probleme. Apărarea intereselor diferite la summiturile europene, insistenţa asupra unei rescrieri a tratatelor ... În acest nou puzzle, Bulgaria îşi caută locul", explică ea pentru AFP.
"Este vorba despre un proces de durată, nu se poate schimba totul de mâine", a declarat Orban. România şi Bulgaria nu mai sunt două ţări "la marginea Europei", ci două ţări membre UE ale căror "voci sunt respectate", afirmă el.
