România va semna Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Economică şi Monetară fără nicio reţinere faţă de un capitol sau altul al acestuia. Unul din principalele avantaje este că, având o datorie publică substanţial sub limita de 60% din PIB, ţara noastră va putea înregistra un deficit structural dublu faţă de cel prevăzut pentru statele membre cu probleme de datorie publică, a declarat joi la Bruxelles, pentru Agerpres, eurodeputatul Theodor Stolojan (PPE/PDL), vicepreşedinte al Comisiei de afaceri economice şi monetare a PE (ECON).
''În prezent, România îndeplineşte toate rigorile impuse de aderarea la acest tratat, ca urmare a reformelor structurale adoptate în ultimii ani şi a celor care sunt în curs. Stabilitatea financiară şi economică obţinută cu sacrificii mari făcute de către oameni trebuie menţinută în viitor. Includerea în Constituţie a noilor reguli privind pactul fiscal va preveni luarea unor decizii populiste, mai cu seamă în anii electorali. Cu o datorie publică substanţial sub limita de 60% din PIB, România va putea înregistra un deficit structural dublu faţă de cel prevăzut pentru statele membre cu probleme de datorie publică. Această limită mai largă va permite susţinerea efortului de dezvoltare şi pe seama finanţării din fonduri publice, în condiţiile unui deficit mai mare'', explică Theodor Stolojan.
25 de state membre ale UE - cele 17 din zona euro şi încă 8 din afara acesteia, inclusiv România - au căzut de acord luni seară, la Bruxelles, asupra formei Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi convergenţa în Uniunea Economică şi Monetară (UEM). Semnarea documentului este prevăzută să aibă loc la Consiliul European din 1-2 martie. Documentul prevede, printre altele, includerea în Constituţie sau legislaţie echivalentă a aşa-numitei 'reguli de aur' potrivit căreia nivelul deficitului structural trebuie să nu depăşească 0,5% din PIB.
Potrivit vicepreşedintelui ECON, România are ca obiectiv strategic pe termen lung atingerea unui standard de viaţă similar celui din statele membre dezvoltate. Totodată, economia României este puternic integrată în economia UE. ''Prin urmare, suntem vital interesaţi în deciziile Uniunii cu privire la coordonarea politicilor economice şi la convergenţă. Tratatul întăreşte capacitatea statelor membre semnatare de a acţiona în direcţiile respective, prin examinarea ex-ante a proiectelor de politici economice importante intenţionate de un stat membru sau altul. Nu mai putem accepta ca politici adoptate de către un stat membru să aibă un impact negativ major asupra economiilor celorlalte state membre'', adaugă Stolojan.
Un alt avantaj pentru ţara noastră este acela că România va avea posibilitatea de a participa la reuniunile şefilor de state din zona euro ori de câte ori se iau decizii esenţiale cu privire la moneda euro şi la competitivitate.
Referitor la prevederea din acest nou tratat ca o parte contractantă să se poată adresa Curţii Europene de Justiţie, independent de evaluarea Comisiei Europene, contra unei alte părţi contractante în cazul în care consideră că aceasta nu a respectat prevederile privind nivelul maxim al deficitului structural, vicepreşedintele ECON apreciază că este corect ca un stat membru să se adreseze justiţiei europene atunci când apreciază că un alt stat membru nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin acest tratat, care este interguvernamental. ''De fapt, tratatul este un puternic angajament politic al statelor membre, iar nerespectarea acestora ne poate duce din nou la consecinţele determinate de eşecul Pactului de Creştere şi Stabilitate (supraîndatorarea unor state membre şi impact negativ asupra celorlalte state membre). În măsura în care va încălca angajamentul asumat, România va pierde din credibilitate şi bani'', mai spune eurodeputatul român.
În opinia sa, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în UEM, aşa cum este, reprezintă un echilibru între interesele şi opţiunile celor 25 de state membre UE care au decis să îl semneze la începutul lunii viitoare.
