Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a remis, în ultimele săptămâni, numeroase informări, avertizări şi atenţionări de vreme rea, ce au culminat în data de 30 ianuarie cu intrarea sub Cod Portocaliu şi Cod Galben de ger a întregii ţări. Gabriela Băncilă, meteorolog de serviciu al ANM, a făcut, pentru Agerpres, o serie de precizări privind evoluţia viitoare a vremii, menţionând, printre altele, că temperaturile extreme consemnate în România în ultima perioadă nu reprezintă nişte recorduri, dar şi faptul că, datorită uşoarei încălziri a vremii după data de 3 februarie, există puţine şanse ca prezentul Cod Portocaliu să fie prelungit.
Agerpres: - Faţă de media multianuală şi comparativ cu ultimii ani, vom asista la recorduri negative de temperatură în România?
Gabriela Băncilă: - Vreau să fac o precizare utilă. Pe termen scurt şi termen mediu, temperaturile vor rămâne normale faţă de media multianuală lunară, iar recorduri de temperatură nu s-au înregistrat în această perioadă. E bine de precizat că recordurile de temperatură pentru România rămân din anul 1947, când s-au înregistrat -38,5 grade Celsius în localitatea Bod din judeţul Braşov.
A: - Cum se va prezenta vremea în următoarele şapte zile şi cu preponderenţă în week-end?
GB: - Pentru următorul interval vremea rămâne geroasă, practic până vineri. După aceea, în cazul sfârşitului de săptămână, temperaturile vor creşte uşor. Cu toate acestea, vom avea o vreme deosebit de rece, în special în jumătatea de nord a ţării.
A: - Ce şanse sunt ca atenţionarea aflată în vigoare să fie prelungită?
GB: - La ora actuală, există acea atenţionare transformată din Cod Galben în Cod Portocaliu de ger, valabilă până vineri. Aceasta a fost emisă din cauza persistenţei temperaturilor foarte scăzute la nivelul întregii ţări. După acest interval, pentru că se anunţă temperaturi ceva mai ridicate, nu cred că va mai fi vorba despre o prelungire a atenţionării. În schimb, de interes vor fi ninsorile la sfârşitul săptămânii, în special în zonele sudice şi la munte. Precizez că în partea de sud-est există posibilitatea ca precipitaţiile să se transforme în lapoviţă, ploaie şi depunere de chiciură.
A: - Vremea va fi la fel de geroasă şi în februarie-martie?
GB: - În momentul în care se fac estimări pe termen lung, acestea sunt realizate pe baza prognozelor primite de la Centrul European pentru Prognoză pe termen mediu /ECMWF, n.r./. Asta nu exclude, însă, posibilitatea apariţiei unor temperaturi extreme în perioade scurte de timp. Climatologic vorbind, deşi în luna ianuarie s-a estimat o medie anume a temperaturilor, iată că a apărut o perioadă cu temperaturi extreme neprevăzută în urmă cu câteva luni. La fel stau lucrurile şi în cazul estimărilor pentru februarie şi martie. Pot exista episoade de temperaturi extreme la un moment dat.
A: - Temperaturile de acest gen sunt specifice pentru noi?
GB: - Aşa cum spuneam şi mai devreme, temperaturile înregistrate în ultimele zile sunt încadrate în normele climatologice ale României.
A: - Care sunt cauzele care au provocat aceste temperaturi extrem de scăzute?
GB: - Este vorba despre o masă de aer provenită din Câmpia rusă, coroborată cu presiunea atmosferică ridicată.
A: - Mai sunt semnale că vor apărea până la finele acestei ierni precipitaţii sub formă de ninsoare?
GB: - În momentul de faţă, putem vorbi cu certitudine că vor mai fi ninsori până la sfârşitul iernii meteorologice, adică până la finele lunii februarie.
