Freezing rain, ploaia îngheţată, a ajuns şi în ţara noastră, fenomenul fiind vizibil prin depunerile de gheaţă de pe crengile copacilor şi stratul de polei de pe asfalt. Potrivit directorului Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu, fenomenul meteo este destul de rar, însă nu total neobişnuit pentru România. Ion Sandu a declarat sâmbătă că se aştepta ca fenomenul să se întâmple: "Depinde de cantităţi (de precipitaţii - n.r.) şi de temperaturi, însă este posibil să apară pe o zonă mai extinsă decât se estimase iniţial. Trebuie ţinut cont însă că formarea lui depinde exclusiv de cantităţile de ploaie şi de temperaturi".
Directorul ANM a atenţionat recent populaţia asupra momentului în care ninsoarea se va transforma în ploaie. "Atunci am putea avea probleme mari, pentru că va fi polei şi am putea fi, practic, blocaţi din punctul de vedere al transportului rutier. Acesta este, după mine, momentul cheie. Restul discuţiilor despre nămeţi înalţi şi altele de acest gen sunt supoziţii care, în prezent, pe datele meteo pe care le avem, nu se confirmă", a spus Ion Sandu.
Fenomenul se formează din cauză că în straturile înalte ale atmosferei temperaturile cresc, iar la nivelul solului, unde sunt temperaturi sub zero grade, ploaia se transformă imediat în gheaţă. Astfel, în urma ploii îngheţate se formează o crustă subţire de gheaţă. Un astfel de fenomen, de această amploare, este primul înregistrat în ultimii şase ani în România. În schimb, în 1998, ploaia îngheţată ce a căzut pe tot teritoriul ţării, s-a soldat cu 600 de evenimente rutiere, 33 de accidente grave şi 20 de morţi. Tot în 1998, o ploaie îngheţată a afectat estul Canadei şi porţiuni din nordul Statelor Unite. Asta după ce, cu patru ani mai devreme, acelaşi fenomen provocase pagube de peste un miliard de dolari în sudul Statelor Unite.
Principala problemă provocată de ploaia de gheaţă va fi pentru şoferi. Străzile se vor transforma practic într-un patinoar imens. Materialul anti-derapant nu este conceput pentru a topi gheaţa, iar utilajele de deszăpezire nu pot rade cu lama asfaltul.
Probleme vor avea şi pietonii, pentru că stratul de zăpadă care este aşternut în acest moment practic va deveni un sloi de gheaţă. Dacă până acum problemele cele mai mari au fost provocate de gerul năprasnic, din acest moment salvările vor fi probabil asaltate de oamenii care vor pica pe gheaţă.
Nici cablurile de înaltă tensiune nu vor scăpa de ameninţarea freezing rain. Greutatea care se va aşterne pe cabluri riscă să producă pagube însemnate, pentru că multe cabluri se vor rupe. Problema va fi pentru cei care s-au debranşat de la reţeua de încălzire centralizată şi funcţionează pe centrale electrice. Nici în afara Capitalei lucrurile nu vor fi mai roz. Este cunoscut faptul că în aceste zone nu s-a făcut racordarea la gaze şi oamenii se încălzesc în cele mai multe cazuri cu centrale electrice. Ba mai mult există zone unde nu este apă curentă, iar oamenii au hidrofor personal pentru a trage apa din pământ. În aceste cazuri oamenii sunt dependenţi de curent atât pentru apă, cât şi pentru căldură.
Pomii vor fi şi ei foarte afectaţi de ploaia de gheaţă. Stropii de apă vor îngheţa instant pe crengile copacilor şi multe dintre crengi se vor rupe. Problemele vor fi atât pentru oameni care riscă să fie loviţi de crengile îngheţate, cât şi pentru pomicultori care îşi văd încă de pe acum recolta compromisă.
Ploaia îngheţată este deosebit de periculoasă şi pentru avioane, întrucât cele mai multe din ele nu au echipamentul de dezgheţare necesar pentru a zbura în astfel de ploi. Ploile îngheţate foarte puternice pot copleşi, însă, chiar şi cele mai sofisticate echipamente de dezgheţare ale avioanelor şi elicopterelor.
