România şi-a îmbunătăţit cadrul legal şi capacitatea de a îngheţa şi confisca averile ilicite, însă autorităţile abilitate trebuie să desfăşoare, în manieră proactivă, anchete financiare simultan cu investigarea faptelor penale prin care se generează venituri ilegale, relevă raportul elaborat de Comitetul de experţi privind evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului al Consiliului Europei (MONEYVAL) şi publicat marţi la Strasbourg.
Documentul de peste 400 de pagini, care analizează situaţia la momentul celei de-a patra vizite de evaluare în România, efectuată de experţii MONEYVAL în perioada 27 mai — 1 iunie 2013, arată că în ţara noastră a sporit numărul de investigaţii, puneri sub acuzare şi condamnări pentru infracţiunile din sfera spălării banilor. Totuşi, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a soluţiona deficienţele structurale referitoare la procesele judiciare şi la consolidarea legii.
Potrivit Biroului Procurorului General al României, riscul manifestării fenomenului spălării banilor este ridicat întrucât nivelul averilor ilicite generat în România este semnificativ, ajungând la o proporţie substanţială din PIB. Se estimează că în aproximativ 80% dintre cazurile de generare a averilor ilicite sunt implicate grupuri organizate, ceea ce creşte probabilitatea ca spălarea banilor să ia forma unor activităţi sistematice.
Conform estimărilor Comisiei Europene, în România proporţia economiei subterane în anul 2011 reprezenta 30% din PIB (iar în 2013 proporţia scăzuse la 28,4%), ceea ce corespundea unor pierderi de 40 de miliarde de euro generate prin fraude economice şi evaziune fiscală. În anul 2012, numărul fraudelor economice a fost de 41.820, faţă de 39.124 în 2011 şi 34.730 în 2008; numărul cazurilor de evaziune fiscală în 2012 a scăzut la 25.586, de la 29.077 în 2011, dar a fost dublu faţă de cel înregistrat în 2008 (12.579). Numărul cazurilor de uz de fals în România a înregistrat în 2012 o uşoară creştere faţă de anul anterior, de la 13.680 la 13.829, dar s-a redus faţă de 2008 (14.979).
Numărul persoanelor puse sub acuzare pentru evaziune fiscală în 2012 a sporit cu peste 50% comparativ cu 2007, ajungând la 1.620, deşi această tendinţă a fost determinată în parte de o rată crescută de detectare şi punere sub acuzare. ''Pericolul este agravat de faptul că România este plasată la graniţa estică a Uniunii Europene şi are o lungă frontieră terestră, fluvială şi maritimă cu trei ţări care nu sunt membre ale UE, dar şi unul dintre cele mai mari porturi europene'', menţionează raportul citat.
Diferenţa mare de preţ între ţările membre UE şi cele din afara Uniunii pentru produsele supuse accizelor a făcut foarte profitabilă contrabanda cu astfel de bunuri şi reprezintă un stimulent semnificativ pentru infractori. Paguba produsă în fiecare an în România numai din contrabanda de ţigări este estimată la circa 400 de milioane de euro. Numărul celor puşi sub acuzare în 2012 pentru contrabandă a sporit cu 184% faţă de anul 2007, ajungând la 879. Această tendinţă este explicată şi prin creşterea ratei de detectare a cazurilor de contrabandă, care au sporit de la 2.624 în anul 2011 la 2.714 în anul 2012.
România este atractivă pentru bandele de criminalitate organizată şi pentru evazioniştii fiscali
În privinţa actelor de corupţie, raportul menţionează 6.390 de cazuri în 2012, în creştere faţă de cele 6.136 de cazuri din 2011 şi 4.891 din 2008. Conform aceluiaşi raport, numărul persoanelor acuzate de acte de corupţie în 2012 a fost de 926, în timp ce numărul persoanelor acuzate de activităţi de criminalitate organizată a fost de 3.906.
Averile ilegale străine aduse în România pentru a fi „spălate” constituie o altă ameninţare semnificativă. Mulţi indicatori sugerează că România este atractivă pentru bandele de criminalitate organizată şi pentru evazioniştii fiscali. Aceasta este şi urmare a poziţiei strategice a ţării la graniţa estică a UE, dar şi pentru că este parte a rutei balcanice şi a celei euro-asiatice. Informaţiile disponibile arată că membri ai grupurilor organizate din foste republici sovietice şi din Italia investesc în active din România. Deşi România nu este un centru financiar major şi expunerea sa la averile ilegale străine este limitată, acesta este un domeniu de interes pentru autorităţile române. Riscul legat de averile ilegale străine este determinat inclusiv de faptul că România are o valoare ridicată de active bancare ale filialelor şi subsidiarelor străine — indică documentul citat.
În anul 2012, numărul de furturi înregistrat în România a fost de 273.962, comparativ cu cele 267.871 cazuri înregistrate în anul anterior şi în creştere substanţială faţă de cele 186.974 de cazuri înregistrate în 2008. Numărul cazurilor de trafic de droguri a fost în 2012 de 5.916, în creştere faţă de cele 4.226 cazuri din anul anterior, iar cel al traficului de arme a rămas relativ constant în 2012 faţă de 2011 (1.162 faţă de 1.146). Atât în 2011, cât şi 2012 în România s-au înregistrat câte şase cazuri de achiziţionare ilegală de substanţe radioactive sau alte substanţe periculoase, adaugă raportul MONEYVAL.
Experţii MONEYVAL au, de asemenea, o serie de îngrijorări referitoare la eficienţa şi consistenţa combaterii spălării banilor şi contracarării finanţării terorismului, precum şi la aplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea cerinţelor specifice de către autorităţile de supraveghere abilitate. În plus, ei consideră că este nevoie de eforturi suplimentare pentru a garanta că mecanismul de coordonare naţional în vigoare revizuieşte periodic sistemul românesc de combatere a spălării banilor şi de contracarare a finanţării terorismului.
''Cooperarea oficială şi informală din partea autorităţilor abilitate pare să se desfăşoare într-o manieră eficientă, dar rămân de soluţionat o serie de deficienţe referitoare la cadrul juridic pentru cooperare internaţională între autorităţile de supraveghere româneşti şi cele similare din alte ţări'', mai menţionează raportul citat.
