România riscă să plătească, începând din acest an, o amendă de 124.000 de euro pe zi pentru faptul că autorităţile nu au reuşit să închidă depozitele municipale de deşeuri neconforme, potrivit datelor cuprinse în proiectul de Ordonanţă care modifică o serie de prevederi ale OUG nr. 196/2005 privind taxa pentru depozitarea deşeurilor, postat pe site-ul Ministerului Mediului.
Pentru a se ajunge la acest demers, Comisia Europeană (CE) ar trebui să sesizeze, în perioada următoare, Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), iar forul de la Bruxelles să invoce faptul că închiderea gropilor de gunoi neconforme ar fi trebuit să se întâmple încă din anul 2009.
Potrivit actului normativ, Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligaţiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită pentru 1,740 milioane de euro, cât şi a unor penalităţi achitate periodic şi cuprinse între 2.000 şi 124.0000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014.
De-a lungul timpului, Ministerul Mediului a punctat faptul că responsabilitatea pentru închiderea depozitelor de deşeuri aparţinea, în totalitate, autorităţilor locale, iar sancţiunile care ar fi impuse de la Bruxelles vor fi suportate de la bugetele locale.
Datele oficiale arată că, la ora actuală, un număr de 35 de judeţe deţin sisteme integrate pentru deşeuri, însă numai într-unul singur acesta şi funcţionează.
În acest context, viceprim-ministrul şi ministrul Mediului, Daniel Constantin, s-a întâlnit la începutul acestei săptămâni cu comisarii europeni pentru mediu şi climă.
„În ceea ce priveşte situaţia în care se află România din punctul de vedere al îndeplinirii obiectivelor de reciclare, ministrul român al Mediului a reiterat faptul că suntem preocupaţi de a identifica cele mai bune soluţii, printre acestea aflându-se şi măsura recent promovată referitoare la transformarea taxei pentru depozitarea deşeurilor într-o contribuţie plătită pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare asumate de România ca stat membru UE, acesta fiind un prim pas în lista de măsuri pe care o are în vedere Ministerul Mediului. Comisarul European (pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella, n.r.) s-a arătat interesat şi de stadiul închiderii depozitelor de deşeuri neconforme şi de acţiunile pe care autorităţile române le-au întreprins pentru a evita condamnarea României la Curtea Europeană de Justiţie. Ministrul Daniel Constantin a prezentat situaţia actuală şi faptul că, împreună cu celelalte autorităţi publice centrale, vor fi găsite urgent soluţii pentru închiderea şi ecologizarea depozitelor”, se menţionează într-un comunicat de presă al ministerului de resort, transmis AGERPRES.
Pe fondul situaţiei în care Comisia Europeană va sesiza Curtea Europeană de Justiţie pentru nerespectarea unor îndatoriri de către România pe domeniul deşeurilor, ministrul Mediului, Daniel Constantin, a anunţat recent că taxa de 80 de lei pe tona de deşeu depozitat la groapa de gunoi, intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2017, se va plăti diferenţiat de către operatorii de salubritate şi se va aplica la diferenţa dintre ţinta de valorificare pe care aceştia şi-au propus-o şi ceea ce au realizat efectiv.
În timp ce OUG 31/2013 reglementa taxarea progresivă a depozitării, începând cu 50 lei/tonă din 2014, 80 de lei/tonă din 2015 şi 120 lei/tonă, cu începere din 2016, Legea 384 introduce creşterea taxei la 80 de lei/tonă în 2017, respectiv la 120 de lei/tonă, abia din 2018.
În luna mai 2016, Ministerul Fondurilor Europene (MFP) anunţa că a cumpărat, prin licitaţie deschisă, servicii de asistenţă tehnică pentru realizarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) şi a Planului Naţional pentru Prevenirea Generării Deşeurilor. În acest sens, pe 25 aprilie, ministerul a atribuit un contract cu o valoarea totală de 1.547.855 de lei, fără TVA, societăţii Fichtner Environment SRL din Bucureşti, potrivit unui anunţ publicat pe SEAP, în 20 mai.
România trebuie să respecte o serie de condiţionalităţi ex-ante faţă de Comisia Europeană, iar conform MFE, nouă dintre acestea au un risc crescut de neîndeplinire şi vizează: achiziţiile publice, transporturile, managementul deşeurilor, cercetare şi inovare şi dezvoltarea digitală.
În ceea ce priveşte PNGD, ministerul de resort subliniază că, deşi ar fi nevoie în mod normal de minimum doi ani de muncă, abia în aprilie 2016 a fost semnat contractul de consultanţă pentru scrierea Planului, termenul de realizare fiind la 31 decembrie 2016, în caz de nerespectare a datei limită, România riscând blocarea fondurilor europene pentru mediu, în valoare de sute de milioane de euro.
Condiţionalităţile ex-ante au fost negociate de fiecare stat membru cu Comisia Europeană şi reprezintă măsuri de pregătire a legislaţiei/ instituţiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene.
România a negociat 36 de condiţionalităţi, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.
România are termen până la finalul anului 2017 să închidă 101 gropi de gunoi neconforme. Termenele UE prevăzute pentru închiderea treptată a depozitelor de deşeuri neconforme sunt programate la fiecare dată de 16 iulie ale fiecărui an, până în 2017. În caz contrar, România ar putea primi sancţiuni din partea forului european.
Sancţiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român şi Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente şi ultimatumuri de conformare din partea forului european.
