O afacere uriaşă pentru unii, un martiriu pentru ceilalţi: piaţa prostituţiei forţate trăieşte în continuare în interiorul Uniunii Europene iar patru din cinci femei ce trec prin acest calvar provin din România, după cum reiese dintr-un material difuzat pe postul public german de radio Deutschlandfunk, la puţin timp după ce şi Comisia Europeană s-a arătat preocupată de acest fenomen.
Pentru multă lume, cifrele par doar elemente de statistică. În realitate, numărul victimelor traficului de fiinţe umane este înfricoşător: între 2008 şi 2010, 23.962 de persoane au căzut, în interiorul Uniunii Europene, în plasa unei forme de sclavie modernă. Iar evaluarea, se tem reprezentanţii Comisiei Europene, este doar o oglindă a ceea ce s-a putut descoperi. Conform unor estimări ale Organizaţiei Mondiale a Muncii, valoarea reală se apropie de 900.000 - şi nu este vorba numai de prostituţie forţată ci şi de forme extreme de muncă la negru, cerşetorie sau tâlhărie şi, nu în ultimul rând, de persoane răpite pentrru a fi apoi plasate reţelelor de adopţii internaţionale sau celor care fac trafic cu organe. Raportul Comisiei Europene, prezentat de comisarul pentru afaceri interne Cecilia Malmström, notează că în primul rând femeile cad victime "sclaviei moderne" şi că 61% dintre persoanele traficate provin din interiorul Uniunii Europene, în special din România şi Bulgaria. Din afara UE, principalele ţări de origine sunt Nigeria şi China.
Revenind la materialul transmis de Deutschlandfunk, acesta este un reportaj realizat într-un sat din judeţul Dâmboviţa, Brezoaia, personajul principal fiind o fată de 16 ani căreia i s-a propus mariajul cu un cetăţean german dornic să obţină, prin această mezalianţă, cetăţenia română.
Cu o maşină elegantă oprită în faţa porţii, cu un telefon mobil cadou sau alte mici atenţii, adolescenţii din familii sărace sunt foarte uşor de convins, se plânge un psiholog şcolar. Odată prinşi în mreje, pasul până la sclavie este mic. "Chiar şi poliţiştii locali se dovedesc complici ai criminalilor", relatează Deutschlandfunk. De altfel, însuşi comisarul Malmström a recunoscut că statele nu iau suficient în serios problema sclaviei moderne. Dovadă că numai şase din cele 27 de ţări ale Uniunii au adoptat normele europene convenite în 2011.
