Comisia Europeană a adoptat miercuri, la Bruxelles, un document care recomandă României să depună eforturi în perioada 2013-2014 astfel încât să finalizeze programul de asistenţă financiară UE-FMI, să asigure o consolidare fiscală favorabilă creşterii economice şi să pună în aplicare strategia bugetară pentru anul 2013 şi perioada ulterioară conform calendarului prevăzut, asigurând astfel atingerea obiectivului pe termen mediu până în 2015.
De asemenea, executivul comunitar - care i-a propus Consiliului UE să aprobe încetarea procedurii de deficit excesiv pentru România, precum şi pentru Italia, Ungaria, Letonia şi Lituania - a recomandat ţării noastre să-şi amelioreze sistemul de colectare a impozitelor prin aplicarea unei strategii cuprinzătoare de asigurare a conformităţii fiscale şi să combată munca nedeclarată.
România ar trebui să continue reformele în sistemul sănătăţii pentru a spori eficienţa, calitatea şi accesibilitatea acestuia, în special pentru persoanele defavorizate şi pentru comunităţile îndepărtate şi izolate şi să reducă recurgerea la spitalizarea excesivă a pacienţilor.
Munca şi administraţia
Þării noastre i se mai recomandă să asigure o mai bună participare pe piaţa muncii şi să sporească capacitatea de inserţie profesională şi productivitatea forţei de muncă prin revizuirea şi consolidarea politicilor active în domeniul pieţei forţei de muncă, prin asigurarea de servicii de formare şi îndrumare individualizate şi prin promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii. În plus, este necesar să finalizeze reforma serviciilor de asistenţă socială prin adoptarea legislaţiei relevante şi prin combinarea sistematică a acesteia cu măsuri de activare şi să asigure aplicarea pe teren a Strategiei naţionale de integrare a romilor.
În privinţa sistemului de învăţământ, CE recomandă accelerarea reformei, inclusiv prin consolidarea capacităţii administrative atât la nivel central, cât şi la nivel local, evaluarea impactului reformelor, accelerarea reformelor în domeniul învăţământului profesional şi al formării şi aplicarea unei strategii naţionale cu privire la fenomenul părăsirii timpurii a şcolii.
O altă recomandare adresată României este consolidarea guvernanţei şi a calităţii instituţiilor şi a administraţiei publice, în special prin îmbunătăţirea capacităţii de planificare strategică şi bugetară, prin sporirea profesionalismului funcţionarilor publici printr-o mai bună gestionare a resurselor umane şi prin întărirea mecanismelor de coordonare între diferitele niveluri de guvernare.
Atenţie la mediul de afaceri!
României i se mai recomandă să-şi amelioreze şi simplifice mediul de afaceri, în special prin reducerea sarcinii administrative pentru IMM-uri şi prin punerea în aplicare a unei strategii coerente în materie de e-guvernare şi să faciliteze şi diversifice accesul IMM-urilor la finanţare.
Documentul adoptat miercuri de CE aminteşte că, la 30 aprilie 2013, România şi-a prezentat Programul de convergenţă pentru perioada 2012-2016 şi Programul naţional de reformă pentru 2013, iar pentru a se ţine seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în acelaşi timp de executivul UE.
Pe baza evaluării, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din program este plauzibil şi coerent cu evaluarea făcută de Comisia Europeană în ultimele sale previziuni. Datorită eforturilor substanţiale de consolidare pe care le-a depus şi în conformitate cu recomandarea Consiliului, România şi-a redus în 2012 deficitul public până sub pragul de 3%.
Potrivit aceleiaşi evaluări, principalele riscuri pentru Programul de convergenţă sunt legate de aplicarea unor eventuale corecţii financiare suplimentare referitoare la absorbţia fondurilor UE sau de finanţarea din bugetul naţional a proiectelor prioritare, de acumularea de noi arierate, în special la nivelul administraţiilor locale, şi de progresele limitate înregistrate în ceea ce priveşte restructurarea întreprinderilor deţinute de stat. Datoria publică a României continuă să fie relativ scăzută, reprezentând anul trecut 37,8 % din PIB. Se aşteaptă ca nivelul datoriei publice să crească până la 38,6 % în 2014, menţinându-se însă sub plafonul de 60% din PIB pe durata de derulare a programului.
O provocare majoră pentru sistemul fiscal al României este nivelul redus de conformitate fiscală, în special în ceea ce priveşte TVA şi impozitarea veniturilor salariale. Nivelul taxelor de mediu este sub media Uniunii Europene. Datoria publică a României este în continuare scăzută, reprezentând în 2011 un nivel de 34,7 % din PIB. Se aşteaptă ca nivelul datoriei publice să ajungă la 38% în 2014, menţinându-se însă sub plafonul de 60% din PIB. Cu toate că România nu riscă să fie supusă presiunilor bugetare pe termen scurt sau mediu, pe termen lung este expusă unui risc de intensitate medie ca urmare a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei.
Există preocupări cu privire la sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, având în vedere procentul scăzut al contribuabililor care sunt activi pe piaţa muncii faţă de procentul persoanelor care beneficiază de drepturi de pensie. România este în prezent unul dintre cele două state membre care nu a luat încă nicio decizie în sensul egalizării vârstei de pensionare pentru femei şi pentru bărbaţi şi în care rata de ocupare a lucrătorilor vârstnici (41,4 % în 2012) este considerabil mai mică decât media UE.
Sectorul sănătăţii din România se caracterizează prin inegalităţi importante din punct de vedere al accesului la servicii şi al calităţii acestora, inegalităţi datorate, printre altele, şi utilizării ineficiente a resurselor şi gestionării defectuoase. Au fost demarate reforme pentru îmbunătăţirea eficienţei sistemului de sănătate, dar sunt necesare în continuare eforturi susţinute în acest sens.
Productivitatea forţei de muncă a României este, în continuare, printre cele mai scăzute din UE. Calitatea serviciilor de activare profesională în sectorul public, de căutare a unui loc de muncă şi de reorientare profesională este, în continuare, relativ scăzută. Capacitatea administrativă redusă nu permite formularea eficientă de politici active în domeniul pieţei forţei de muncă prin furnizarea de servicii personalizate de calitate, aşa cum nu permite nici o mai bună integrare a politicilor active şi pasive în domeniul pieţei forţei de muncă.
Ratele de ocupare şi de activitate în rândul tinerilor au fost în 2012 printre cele mai scăzute din UE (23,9 % şi, respectiv, 30,9 %), în timp ce rata şomajului în rândul tinerilor a fost ridicată, situându-se la 22,7 % în 2012. În România, procentul tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nici nu urmează vreun program educaţional sau de formare este ridicat şi în creştere (16, 8 % în 2012).
Capacitatea administrativă insuficientă este o sursă principală de preocupare pentru România. Administraţia publică se caracterizează printr-un cadru juridic incoerent, prin recurgerea frecventă la ordonanţe de urgenţă, printr-un nivel scăzut de cooperare interministerială şi printr-o birocraţie excesivă. Eficienţa acesteia este, de asemenea, subminată de o carenţă a competenţelor, de lipsa transparenţei în ceea ce priveşte recrutarea personalului şi de o rată ridicată de rotaţie a personalului de conducere.
Atragerea de fonduri
Slaba capacitate administrativă se reflectă în rata scăzută de absorbţie a fondurilor UE. Obiectivul de absorbţie convenit pentru sfârşitul anului 2012 în cadrul programului de asistenţă financiară al UE nu a fost atins, existând un decalaj considerabil faţă de acesta. La sfârşitul anului 2012, absorbţia cumulativă era de 5,53 miliarde euro sau 20,2 % din totalul fondurilor structurale, de coeziune şi agricole disponibile, adică cu 2,47 miliarde euro mai puţin decât obiectivul stabilit în cadrul programului pentru sfârşitul anului 2012, care era de 8 miliarde euro. Rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune este şi mai scăzută, fiind de 13% la sfârşitul lunii martie 2013. În cea mai mare parte a celei de a doua jumătăţi a anului 2012, nivelul de absorbţie a fondurilor UE a stagnat, după ce auditorii naţionali şi europeni au identificat o serie de deficienţe la nivelul sistemelor de gestiune şi de control şi în ceea ce priveşte achiziţiile publice. Există un risc semnificativ ca o parte substanţială din fondurile structurale şi de coeziune să fie dezangajate în 2013.
Creşterea competitivităţii
România se confruntă cu o serie de dificultăţi în ceea ce priveşte competitivitatea economică, productivitatea în sectorul industrial şi al serviciilor rămânând scăzută. Principalele probleme sunt un mediu de afaceri slab dezvoltat şi o susţinere insuficientă a cercetării şi dezvoltării. Îmbunătăţirile aduse mediului de afaceri ar trebui integrate într-o strategie mai largă şi coerentă de e-guvernare, care să promoveze o cultură administrativă a transparenţei şi a securităţii juridice şi să furnizeze servicii online mai bune pentru public. România ar trebui, de asemenea, să depună eforturi pentru a facilita accesul IMM-urilor la finanţare şi pentru a reduce sarcina administrativă care le revine acestora.
