Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo şi România sunt ţările în care unităţile de învăţământ ale reţelei clericului turc autoexilat în SUA Fethullah Gulen sunt cel mai active, informează Daily Sabah, citând concluziile unui raport întocmit de membri ai guvernului turc. Potrivit raportului publicat de cotidianul Milliyet şi preluat de Daily Sabah, aproape 20.000 de elevi şi studenţi învaţă în unităţile de învăţământ ale reţelei lui Gulen din Balcani. Conform raportului, care analizează situaţia din 12 ţări din Balcani, principalele ţări în care aceste unităţi de învăţământ sunt active ar fi Albania şi Kosovo. Turcia şi statele balcanice au relaţii exemplare datorită legăturilor istorice, culturale şi umanitare, iar raportul care i-a fost prezentat preşedintelui Recep Tayyip Erdogan relevă gravitatea ameninţării guleniste pentru relaţiile existente, scrie Daily Sabah. Raportul a ajuns la concluzia că Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo şi România sunt ţările principale asupra cărora se concentrează 'reţeaua gulenistă a terorii'.
În Albania ar funcţiona două universităţi guleniste, zece şcoli gimnaziale, patru şcoli primare şi cinci grădiniţe. De asemenea, Albania, unde există cei mai mulţi elevi şi studenţi care învaţă în şcoli ale reţelei lui Gulen (6.500), are pe teritoriul său şi zece cămine în care sunt găzduiţi aceştia. Bosnia-Herţegovina urmează după Albania ca număr de unităţi guleniste, cu 2.800 de elevi şi studenţi. Aici ar exista în prezent o universitate, patru şcoli gimnaziale, şase primare, patru grădiniţe şi zece cămine ale reţelei lui Gulen, notează raportul. În Kosovo, ar exista în total 2.500 de preşcolari şi elevi care învaţă în cele patru şcoli gimnaziale controlate şi administrate de reţea şi în cele trei şcoli primare şi trei grădiniţe care se află în proprietatea directă a organizaţiei. În România, reţeaua lui Gulen ar deţine o universitate, opt şcoli gimnaziale şi două grădiniţe, notează raportul. În timp ce în România 2.200 de elevi şi studenţi urmează şcoli guleniste, în Macedonia numărul acestora este de 2.000, se mai menţionează în document. Conform raportului cabinetului, în Macedonia se află în prezent cinci şcoli gimnaziale, una primară şi o grădiniţă. Republica Moldova găzduieşte şi ea cinci şcoli secundare ale reţelei lui Gulen, în care învaţă 1.600 de elevi.
Pe de altă parte, interesul pentru şcolile guleniste este în scădere în Bulgaria de exemplu, notează raportul, unde doar 1.100 de elevi participă la cursurile şcolii gimnaziale şi ale celei primare care au fost deschise în această ţară.
La polul opus, Muntenegru este menţionată în raport drept ţara în care există cel mai mic interes pentru şcolile din reţeaua lui Gulen, aici existând un singur cămin în care locuiesc zece elevi. Ungaria are şi ea 500 de elevi şi studenţi care urmează cursurile acestor instituţii, Ucraina — 350 şi Croaţia — 200, în timp ce în Serbia numărul lor este de doar 80.
În afară de şcoli, există 33 de ONG-uri ale reţelei lui Gulen în cele 12 state balcanice analizate. Un număr de 12 par să desfăşoare activităţi educative, 11 se îndeletnicesc cu activităţi sociale şi culturale, în timp ce opt sunt ziare şi edituri, mai precizează raportul.
