România a primit mai multe verdicte de condamnare din partea Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) decât Polonia şi Bulgaria, reliefează raportul Agenţiei europene pentru drepturi fundamentale (FRA) pe 2010, citat de Agerpres. Astfel, dintre cele 657 de verdicte ale CEDO privitoare la încălcarea drepturilor fundamentale, 135 sunt referitoare la România, cu mult înaintea Poloniei (87) şi a Bulgariei (69). Alte ţări din cadrul UE cu multe verdicte de condamnare pentru încălcări ale drepturilor fundamentale sunt Italia (61), Grecia (53) şi Slovacia (40), iar la polul opus se află Estonia (1), Irlanda şi Olanda (2), respectiv Slovenia, Malta şi Letonia, câte trei.
Totuşi, conform raportului FRA, numărul condamnărilor pentru încălcarea drepturilor fundamentale a scăzut în 2010 atât în cazul României (-18), cât şi al Poloniei (-36), în timp ce în cel al Bulgariei acesta a crescut cu opt. Practic, alături de Franţa (28 de condamnări, +8) şi Germania (29 de condamnări, +11), Bulgaria înregistrează cea mai semnificativă creştere dintre cele 27 de ţări ale UE plus Croaţia analizate în raport.
Din cele 135 de condamnări dictate de CEDO împotriva României în 2010, 30 au fost pentru încălcarea dreptului la un proces corect (-26) şi 16 pentru lungimea exagerată a procesului, la fel ca în anul precedent (2009). Din punctul de vedere al încălcării dreptului la un proces corect, pe locurile următoare se află ca număr de condamnări Polonia (20, în scădere cu una), Franţa (10, +5) şi Grecia (8, -8).
România stă mult mai bine din punctul de vedere al condamnărilor pentru prelungirea exagerată a procesului, unde se află abia pe locul al 7-lea în UE, după Italia (44), Polonia (37), Grecia (33), Bulgaria (31), Germania şi Slovacia (câte 29).
Pe de altă parte, România deţine un nedorit prim loc la condamnări de către CEDO pentru tratament degradant sau inuman, nu mai puţin de 22, aproape jumătate din cele dictate împotriva tuturor ţărilor UE (48 în total).
În 2010, cu excepţia Danemarcei, toate ţările UE au fost condamnate la CEDO cel puţin o dată pentru încălcarea drepturilor omului.
Din punctul de vedere al instituţiilor pentru respectarea drepturilor omului, România este acreditată la categoria C, în timp ce ţări ca Danemarca, Franţa, Germania, Marea Britanie sau Polonia sunt acreditate la categoria A, Olanda, Belgia, Austria, Slovacia şi Slovenia sunt la categoria B, iar state că Bulgaria, Ungaria şi Cipru sunt neacreditate.
Raportul recomandă la capitolul „Măsuri generale” creşterea gradului de protecţie pentru victime, exemplificând în acest sens cu adoptarea de către România a Codului de procedura penală în iunie 2010, care va intra în vigoare în 2012. Raportul FRA apreciază faptul că victimei îi sunt garantate pe durata procesului drepturile la informare, ajutor legal, protecţie şi despăgubire, precum şi dreptul la servicii de mediere.
Pe de altă parte, raportul deplânge „sărăcia extremă şi excluderea socială persistentă în cadrul comunităţilor de romi”. Romii rămân grupul minoritar cel mai cronfruntat cu discriminarea în UE, subliniază raportul FRA, care alocă un spaţiu important „repatrierilor” romilor din Franţa în România şi Bulgaria în vara anului 2010.
Documentul subliniază că în cadrul Comisiei Europene (CE) a fost înfiinţat un comitet de lucru pentru analizarea situaţiei romilor din Franţa, cu participarea vicepreşedintei CE, Viviane Reding, a comisarului european pentru ocupare, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, şi a comisarului pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, care are drept misiune evaluarea modului în care au fost utilizate fondurile UE pentru integrarea romilor şi eficienţa lor.
Conform autorităţilor franceze, un număr total de 979 de cetăţeni români şi bulgari de etnie romă au fost repatriaţi din Franţa între 28 iulie şi 27 august 2010. Dintre acestea, 828 ar fi fost repatrieri voluntare şi 151 forţate. Autorităţile din Pisa au asigurat la rândul lor fonduri pentru repatrierea în România a 100 de romi, iar Danemarca şi Suedia au expulzat 23 şi respectiv 50 de cetăţeni români de etnie romă.
Raportul FRA citează rezultatele unui sondaj în rândul etnicilor romi al European Social Survey (ESS) în şapte ţări din centrul şi sud-estul Europei, conform căruia în Polonia se înregistrează cea mai mare diferenţă de ocupare profesională între populaţia generală şi cea de etnie romă, respectiv 30%. În România diferenţa este de 28%, în condiţiile în care 17% dintre romi susţin că au o slujbă, iar în cazul românilor procentul este de 45%. În Ungaria se înregistrează cea mai mică diferenţă de ocupare din cele şapte ţări, de doar 10%, 31% dintre romi declarând că au un loc de muncă.
Un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), efectuat în România şi citat în raport, evidenţiază că numai 54% dintre respondenţi se simt confortabil să aibă colegi de serviciu romi, faţă de 69% şi respectiv 84% în cazul unor colegi de serviciu maghiari sau germani.
