România se află pe locul 57 la nivel global, respectiv pe locul 24-25 în Uniunea Europeană, la egalitate cu Ungaria, cu 48 de puncte din maxim 100, în raportul privind indicele de percepţie a corupţiei (IPC) în 2016, elaborat de organizaţia Transparency International şi prezentat miercuri la Berlin, relevă un comunicat de presă al TI.
La nivel global valoarea medie a IPC este de 43 de puncte, iar la nivelul UE — de 65 de puncte.
În raportul similar elaborat de Transparency International (TI) în 2016 pentru anul 2015, România ocupa locul 58 în acest clasament, cu 46 de puncte.
Singurele ţări din UE care au punctaje mai mici decât România sunt Italia (47 puncte), Grecia (44 puncte) şi Bulgaria (41 puncte). Scorul obţinut de ţara noastră a fost întocmit prin utilizarea a 10 surse independente care au oferit date privind percepţia corupţiei în sectorul public.
''Locul României în clasamentul internaţional şi european şi orice punct în plus obţinut trebuie analizat în context mai larg, inclusiv din prisma rezultatelor IPC la nivel global, care în valoare absolută înregistrează un regres, cele mai mari punctaje la acest moment fiind de 90 de puncte, faţă de anii anteriori în care se înregistrau şi rezultate de 98 de puncte. O analiză obiectivă asupra modului în care a variat percepţia asupra corupţiei în sectorul public din ţara noastră din 1997, când a fost inclusă în IPC global, şi până în prezent, relevă că România a făcut paşi importanţi spre integritate. Deşi îmbunătăţirea IPC nu a fost una liniară, din 1997 şi până în prezent se constată un avans de 18 puncte. Această îmbunătăţire a IPC este rezultatul eforturilor anticorupţie ale instituţiilor naţionale, fie ele de prevenire, de combatere sau de sancţionare a corupţiei, dar şi eforturilor societăţii civile care a contribuit substanţial la efortul de aliniere a acestora la standardele internaţionale'', menţionează raportul TI.
Documentul cuprinde un clasament al gradului de corupţie în sectorul public, aşa cum este perceput de mediul de afaceri şi experţi independenţi din cele 176 de state incluse în analiză. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, pe o scală de la 0 la 100, în care 0 înseamnă 'foarte corupt', iar 100 'deloc corupt'. Pentru fiecare stat sunt utilizate între trei şi 16 surse diferite, metodologiile utilizate de acestea fiind revizuite de Transparency International, pentru a se asigura că îndeplinesc standardele de calitate ale TI.
În 2016, pe primul loc la nivel global se află Danemarca şi Noua Zeelandă, fiecare cu câte 90 de puncte, urmate de Finlanda (89 de puncte), Suedia (88 de puncte) şi Norvegia (87 de puncte). Dintre statele Uniunii Europene, peste 80 de puncte au mai obţinut Olanda (83 de puncte), Germania, Luxemburg şi Marea Britanie, fiecare cu câte 81 de puncte.
Anul 2016 a demonstrat peste tot în lume că inegalitatea socială şi corupţia sistemică se susţin reciproc, ceea ce duce la nemulţumirea publicului faţă de clasa politică şi oferă un teren fertil pentru apariţia politicienilor populişti.
În 69% din cele 176 de state cuprinse în raportul privind IPC în 2016 scorul înregistrat este sub 50, pe o scală de la 0 ( 'foarte corupte') la 100 ('deloc corupte'), demonstrând astfel cât de masivă şi răspândită este corupţia din sectorul public în toată lumea, notează sursa citată. În acest an, mai multe ţări au scăzut în clasamentul indicelui faţă de cele care şi-au îmbunătăţit această poziţie, ceea ce arată necesitatea unor acţiuni urgente pentru remedierea situaţiei.
Corupţia şi inegalitatea se întreţin reciproc, creând un cerc vicios între corupţie, distribuţia inegală a puterii în societate, precum şi distribuţia inegală a bogăţiei. După cum a demonstrat cazul Panama Papers, este încă foarte uşor pentru cei bogaţi şi puternici să exploateze opacitatea sistemului financiar global pentru a se îmbogăţi în detrimentul binelui public. ''În prea multe ţări, oamenii sunt privaţi de satisfacerea majorităţii nevoilor de bază şi se duc la culcare, în fiecare seară, flămânzi din cauza corupţiei, în timp ce aceia puternici şi corupţi se bucură de un stil de viaţă opulent, beneficiind de impunitate', a declarat José Ugaz, preşedintele Transparency International.
„Noi nu ne permitem luxul amânării. Corupţia trebuie combătută de urgenţă, astfel încât viaţa oamenilor din întreaga lume să se îmbunătăţească”, a adăugat Ugaz.
Raportul TI mai relevă că ''oamenii sunt sătui de promisiunile false ale prea multor politicieni de a combate corupţia şi mulţi dintre aceşti oameni se îndreaptă către politicienii populişti care promit să schimbe sistemul şi să rupă cercul corupţiei şi privilegiilor''.
„În ţările cu lideri populişti sau autocraţi, vedem democraţiile tot mai mult în declin şi un tipar îngrijorător al încercărilor de suprimare a societăţii civile, limitare a libertăţii presei şi slăbire a independenţei sistemului judiciar. În loc să lupte împotriva «capitalismului de cumetrie», aceşti lideri instaurează, de obicei, forme chiar mai nocive ale sistemelor corupte”, a afirmat Jose Ugaz. În opinia sa, numai acolo unde există libertate de exprimare, transparenţă în toate procesele politice şi instituţii democratice puternice, societatea civilă şi mass-media îi pot trage la răspundere pe cei aflaţi la putere, iar corupţia poate fi combătută cu succes.
