După luni întregi de retorică dură şi mesaje ameninţătoare pe Twitter, unele ţări membre ale NATO se pregătesc să aloce fonduri substanţiale pentru apărare. Guvernul român - care deja se simte inconfortabil pe fondul activităţilor ruse în Marea Neagră - a anunţat că va cheltui zeci de milioane de dolari pentru achiziţionarea de armament avansat, alăturându-se astfel altor cinci state din NATO care au atins obiectivul dificil de a aloca apărării fonduri suplimentare (cel puţin 2% din PIB, n.r.), folosit de preşedintele american Donald Trump ca un instrument pentru a critica Alianţa, a relatat recent revista Foreign Policy.
''NATO în ansamblul său îşi sporeşte cheltuielile întrucât a auzit retorica lui Donald Trump, aşa că, deşi nu există o nouă strategie amplă, există sentimentul că aliaţii caută modalităţi de a face mai mult şi rapid'', a afirmat un fost oficial în domeniul apărării, sub rezerva anonimatului.
De fapt, Alianţa a adoptat deja o schimbare înainte ca Donald Trump să ajungă la Casa Albă. Anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 şi războiul din Ucraina au stimulat ţările membre, care i-au dat comandantului suprem al NATO în Europa, generalul Curtis Scaparrotti, mai multă flexibilitate în a desfăşura trupe. Mii de militari au fost trimişi deja în ţările baltice în cadrul unor batalioane multinaţionale.
Influenţa lui Trump va fi testată cu ocazia participării sale la Summitul NATO de la Bruxelles, din 25 mai, fiind prima dată când liderii multor ţări membre vor interacţiona cu el în mod direct. Reuniunea îi va oferi prilejul de a se adresa nemijlocit şefilor de stat din Alianţă, fiind de aşteptat ca liderul american să ceară din nou creşterea bugetelor militare, pentru a se atinge obiectivul NATO ca fiecare stat membru să aloce cel puţin 2% din PIB pentru apărare.
Totuşi, pentru cei mai noi membri ai NATO, ceea ce justifică sporirea bugetului militar este Rusia, nu Trump. Oficiali români au subliniat că peninsula Crimeea se situează la mai puţin de 350 de kilometri de ţărmurile sale, iar ţara lor are o frontieră lungă cu Serbia, care s-a apropiat de Kremlin în contextul în care achiziţionează avioane şi sisteme de apărare aeriană ruseşti. Iar când NATO a deschis, anul trecut, o bază de apărare antirachetă în România, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că această ţară este "în vizorul" Moscovei.
Drept răspuns, România i-a surprins pe mulţi, luna trecută, când şi-a anunţat intenţia de a cumpăra sisteme de apărare aeriană şi antirachetă Patriot, o platformă de fabricaţie americană aflată deja în dotarea a 13 aliaţi din Europa şi Orientul Mijlociu.
''Avem nevoie de o poziţie serioasă de descurajare'', a declarat ambasadorul român în SUA, George Cristian Maior, pentru Foreign Policy. "Crimeea este militarizată de Rusia şi poate fi folosită ca o bază pentru proiectarea puterii nu numai în Marea Neagră, ci şi în Mediterana de Sud-Est'', a adăugat el.
Ambasadorul, care a condus Serviciul Român de Informaţii între 2006 şi 2015, a spus că guvernul român vede Marea Neagră "ca pe o linie de demarcaţie între diverse ameninţări ce apar la frontiera estică a NATO''.
Având cea mai rapidă creştere economică din Uniunea Europeană, România a inclus pe "lista de cumpărături" corvete mici şi rapide cu care să patruleze de-a lungul coastelor sale, sisteme multilansatoare de rachete şi echipament de supraveghere şi comunicaţii.
În ceea ce o priveşte, Rusia îşi continuă vânzările de sisteme de antirachetă clienţilor internaţionali. Belarusul s-a dotat cu patru batalioane de sisteme de apărare aeriană S-300, de fabricaţie rusească, iar Serbia se află în prezent în discuţii pentru a achiziţiona mai multe rachete interceptoare.
În luna august, Rusia a desfăşurat şi o baterie de rachete sol-aer model S-400 în peninsula Crimeea. Armele pot lovi ţinte situate la 250 de kilometri de locul de lansare, ceea ce pune în raza lor de acţiune avioane care zboară în interiorul Ucrainei şi deasupra Mării Negre.
În plus, Moscova a fost iritată de înţelegerea, în valoare de 7,6 miliarde de dolari, încheiată de Polonia pentru achiziţionare a opt baterii de rachete Patriot, ce urmează să fie încheiată în următoarele săptămâni. Există semnale şi că Suedia — ţară care nu este membră a NATO — şi Lituania ar putea urmări să cumpere sisteme Patriot în următoarele luni, conform declaraţiilor unor surse pentru Foreign Policy, deşi nu au fost făcute anunţuri oficiale în acest sens.
