Anul acesta nu există niciun fel de lucrare de microhidrocentrale în construcţie, iar pe râurile sălbatice ar putea fi interzis, prin lege, acest tip de construcţii, a declarat, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer.
"Problema microhidrocentralelor mă preocupă încă de la începutul mandatului. Anul acesta, practic, nu există niciun fel de lucrare de microhidrocentrale în construcţie. A existat un val foarte entuziast de a se construi microhidrocentrale cu ceva ani în urmă. Multe dintre ele se pare că s-au făcut fără a se respecta avizele şi pentru asta România avut o situaţie de infringement. Eu, pentru că am vrut să ştiu mai pe îndelete ce se întâmplă, am dispus un control al Corpului de control al ministrului. Este un control care e finalizat, dar raportul este încă în curs de finalizare, pentru că este foarte complex. S-au investigat 40 de microhidrocentrale şi am vrut să ştiu mai ales dacă felul în care s-au dat avizele de către Apele Române şi de Agenţia de Protecţia Mediului a fost corect. De îndată ce va fi finalizat, ceea ce va fi probabil în următoarele săptămâni, o să vă comunicăm rezultatele, dar din câte am vazut draftul preliminar este de peste 350 de pagini. În paralel, am dispus către Departamentul de Ape să facă o inventariere la nivel naţional a râurilor de munte, a râurilor sălbatice, în special cele din arii protejate, astfel încât să avem o evidenţă clară şi să putem să dispunem ca pe acestea să fie complet interzisă prin lege construcţia de microhidrocentrale. În clipa de faţă colegii lucrează la modificarea Legii apelor", a explicat Cristiana Paşca Palmer.
Aceasta a subliniat, totodată, că pe râul Nera nu a fost avizată construcţia celor două microhidrocentrale.
"Pentru Nera, Asociaţia Bazinală locală, când s-a întrunit în comitetul de avizare tehnică, a dispus în unanimitate să nu avizeze construcţia celor celor microhidrocentrale pe Nera. Asta sper să fie o veste bună pentru reprezentanţii societăţii civile care s-au implicat foarte mult în această dezbatere", a spus ministrul Mediului.
În februarie, ministrul Mediului anunţa că cele aproximativ 300 de proiecte de microhidrocentrale aflate pe teritoriul României vor fi verificate de către echipe ale Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), Administraţiei Naţionale 'Apele Române' (ANAR) şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).
"Microhidrocentralele au înregistrat un boom până în anul 2012, când regulile după care se făceau erau un pic mai laxe. Din 2012 încolo s-au introdus în Strategia Energetică Naţională şi s-a mai limitat efectul acestora. În momentul de faţă, avem aproximativ 300 de microhidrocentrale pentru care eu am dispus un control, începând de săptămâna asta. Mă preocupă acest subiect, sunt pro-energie verde, dar trebuie să vedem ce costuri avem pe biodiversitate, dacă pe râurile de munte impactul de mediu este mai mare decât beneficiile atunci trebuie să reanalizăm situaţia. Cred că s-au făcut şi excese. Am solicitat în această săptămână o echipă de la Garda de Mediu, împreună cu Apele Române şi cu Agenţia pentru Protecţia Mediului, să-mi analizeze dacă s-au respectat avizele de mediu şi, dacă nu s-au respectat, va trebui să luăm măsurile necesare. E bine să ştie lumea că, de acum încolo, cererea pentru microhidrocentrale a scăzut foarte mult. În clipa de faţă, avem 6 solicitări de avizare, comparativ cu anii trecuţi avem un trend descrescător", preciza Paşca-Palmer.
Controalele au fost demarate după ce două societăţi au anunţat că doresc să construiască pe râul Nera două microhidrocentrale şi să producă energie pe care să o valorifice în sistemul energetic naţional, ceea ce a provocat dezbateri aprinse în rândul societăţii civile. Reprezentanţii societăţilor susţineau că opoziţia oamenilor este din cauza neînţelegerii faţă de aceste tipuri de proiecte şi a faptului că lumea a fost greşit informată.
"Din punctul meu de vedere, e păcat că se refuză o dezvoltare zonală, un proiect care aduce beneficii importante comunităţii. Am încercat să le explic aceste lucruri, dar nu am fost lăsat. E dreptul lor să ia o decizie. Beneficiile pentru comunitatea locală ar fi banii care ar intra anual, investitorii au venit deschişi la Primăria Prigor şi au propus să finanţeze şi partea de învăţământ local, iar comunitatea locală ar putea să se achiziţioneze de către comunitatea locală, energie mai ieftină. Faptul că se captează o parte din apă, prin legislaţia românească, prin toate avizele care s-ar da şi care s-au dat, obligaţia este de a păstra cursul de apă, în aşa fel încât să se păstreze viaţa pe vale. E vorba de un sector de 11 km. Toată apa se întoarce înapoi în râu. Sunt activităţi industriale pe Valea Nera, dar nimeni nu vrea să le recunoască acum. În ceea ce ne priveşte, este un tronson care este în afara ariei protejate", afirma Cristian Mâţu, consultantul general al celor două societăţi.
Preşedintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera din Oraviţa, Cornel Popovici Sturza, declara, în februarie, pentru AGERPRES, că această construcţie de microhidrocentrale (MHC) pe râul Nera, ar putea avea efecte grave asupra biodiversităţii.
"Impactul execuţiei celor două microhidrocentrale este unul major asupra biodiversităţii, ca şi componentă a ecosistemului râului Nera, a părţii valoroase a biodiversităţii, care este statuată în zonă, prin arii naţionale protejate. Aceasta este una dintre probleme. Cea de-a doua se referă la legalitatea construcţiei acestora, adică avem dubii serioase în legătură cu studiul de impact, care evită, cu destul de multă abilitate, să spună ce s-a întâmplat în România, în ultimii 20 de ani, legat de execuţia de microhidrocentrale. În mod normal, acest studiu este dedicat publicului, care trebuie să ştie care este riscul unor asemenea execuţii. Nu în ultimul rând, cei mai mulţi oameni sunt revoltaţi de distrugerea peisajului din amonte de râul Nera, pentru că asemenea lucrări lasă urme adânci, ireversibile asupra acestei mirifice lumi din zonă", declara, la momentul respectiv, Cornel Popovici Sturza.
