Gazoductul Giurgiu-Ruse are probleme, conducta nu poate fi montată, pentru că structura geologică locală nu permite amplasarea pilonilor de susţinere. În regim de maximă urgenţă, Transgaz a scos la licitaţia cel de-al doilea fir al gazoductului, într-un alt amplasament. Având şi experienţa cu primul fir, conducerea companiei speră ca măcar acesta să fie funcţional până la sfârşitul anului.
Conducta Giurgiu-Ruse are mari probleme de construcţie, pe partea românească, şi nu are şanse să fie funcţională prea curând, pentru că însăşi structura geologică a terenului nu permite amplasarea în condiţii de siguranţă a ţevii. Din cauza problemelor pe care le înregistrează la amplasarea conductei, Transgaz vrea să construiască cât mai repede o a doua conductă,în alt amplasament.
„Contractorul are probleme să finalizeze amplasarea conductei, din cauza structurii geologice de la faţa locului. Subtraversarea Dunării nu se poate face, pentru că se constată pierderi de fluid de foraj. Dacă forajul nu este cel optim, conducta nu poate să fie ancorată corespunzător. Sunt detalii tehnice, dar cert este că sunt probleme. În acest sens, am demarat licitaţia, pe SEAP, pentru al doilea fir. Având experienţa primului fir, cu dificultăţile întâlnite, sperăm să decurgă mult mai bine lucrurile, şi să avem amplasată şi funcţonală conducta până la sfârşitul anului”, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Petru Văduva, director Transgaz.
Evenimentele neprevăzute care au dus la blocarea lucrărilor pe firul 1 al conductei Giurgiu-Ruse sunt confirmate şi de directorul adjunct al Transgaz, Ioan Rusu. „Sunt probleme cu subtraversarea la conducta Giurgiu-Rusu. Sunt evenimente imprevizibile care generează probleme. Firul 2 este făcut pentru siguranţă, aceasta este procedura la toate subtraversările de conducte”, explică Rusu.
Constructorul conductei Giurgiu-Ruse este firma ploieşteană Inspet.
Gazodcutul cu probleme ar fi trebui să fie funcţional încă din vara anului trecut, a fost dat ca finalizat de reprezentanţii Transgaz în octombrie 2013, apoi ultimul termen anunţat pentru inaugurarea lui a fost stabilit pentru această lună. În acest moment, încă nu este clar când se vor face primele schimburi de gaz pe Giurgiu-Ruse.
Iniţial, gazoductul ce leagă pieţele de gaze din România şi Bulgaria părea unul fără miză, pentru că Bulgaria nu este producător de gaze naturale, iar România nu ar fi avut astfel ce gaze să importe direct de la vecini. Totuşi, de când bulgarii au anunţat că doresc să se conecteze la gazoductul Trans Adriatic Pipeline (TAP), proiect care a fost preferat de consorţiul Shah Deniz II în detrimentul Nabucco pentru a aduce gaz azer în Europa, iată că este posibil ca, în acest fel, gazul din Azerbaidjan să ajungă şi în România.
Conducta de gaze Giurgiu-Ruse, care va subtraversa Dunărea, va avea o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an din Bulgaria în România, iar capacitatea minimă din România în Bulgaria va fi de 500 milioane metri cubi pe an.
Conducta va avea o lungime totală de circa 25 km, dintre care 5,2 km sunt pe teritoriul României, iar 4,14 km reprezintă subtraversarea fluviului Dunărea. Totodată, vor fi construite şi două staţii de măsurare a gazelor naturale, SMG Giurgiu şi SMG Ruse. Valoarea totală estimată a proiectului (cu valori eligibile pentru cofinanţare UE) este de 24 milioane euro, din care Transgaz -10 milioane euro şi Bulgartransgaz E.A.D. – 14 milioane euro. UE a alocat aproximativ 8,9 milioane euro, astfel, cofinanţarea de la Comisia Europeană reprezintă pentru tot proiectul aproape 38 % din valoarea totală estimată eligibilă.
România este legată de pieţele externe prin conducta Arad-Szeged şi prin cele două conducte ce aduc gaze din Rusia, Isaccea-Negru Vodă şi Medieşu Aurit.
