Presiunile economice şi politice asupra media au crescut şi din ce în ce mai mulţi jurnalişti sunt constrânşi să îşi cenzureze opiniile, potrivit raportului FreEex privind libertatea presei în 2013 ce a fost lansat luni, la Active Watch.
Potrivit acestui raport, presiunile asupra instituţiilor media sunt de mai multe feluri — politice, economice sau din partea autorităţilor publice. Clubul Steaua are un capitol aparte în acest raport, în care este declarată "Campioana atacurilor împotriva presei".
Maria Popa, unul dintre autorii raportului, a declarat că în prezent jurnaliştii adevăraţi au devenit la fel de rari precum OZN-urile. "Ne-am ocupat (...) în raport de libertatea de fenomene paranormale precum libertatea de expresie (...) Ne-am transformat în UFO-logi", a glumit ea.
La rândul său, Răzvan Martin, unul dintre realizatorii acestui document, a spus că, în linii mari, nu sunt schimbări majore în ceea ce priveşte libertatea media, faţă de situaţia din 2012, dar au existat mai multe agresiuni şi jigniri.
Politizarea discursului mediatic a fost evidenţiată de decizia unor jurnalişti de a migra în mediul politic şi de atacurile tot mai frecvente între oamenii din presă, în care predomină ameninţările, injuriile şi limbajul vulgar. Potrivit documentului, unele instituţii media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida alte persoane/grupuri sociale/justiţia/grupări politice. Două astfel de atacuri vulgare au generat reacţii mai consistente şi au provocat o necesară dezbatere privind calitatea discursului public în România.
Abaterile etice tot mai frecvente ale presei au fost sancţionate de instanţe, în baza noului Cod Civil. Potrivit raportului pe 2013, media îşi abandonează adeseori misiunea de a informa, în schimbul promovării unor mesaje favorabile intereselor unor entităţi private. Unele instituţii media şi unii oameni din presă îşi somează colegii de breaslă să nu mai relateze critic despre ei, ameninţând cu procese. Mai mulţi politicieni au cerut închiderea unor instituţii media.
Conducerea şi patronatul unuia dintre cele mai importante grupuri media au fost trimise în judecată pentru şantaj. În alte două cazuri separate, instanţele au pronunţat pedepse cu închisoare pentru şantaje de presă.
Se perpetuează comportamentele abuzive ale forţelor de ordine la manifestaţiile de stradă. Au avut loc abuzuri fără precedent ale forţelor de ordine la Pungeşti, cu încălcarea mai multor drepturi constituţionale ale cetăţenilor.
Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat aceste numeroase abateri, însă nivelul amenzilor este mic şi nu este în măsură a descuraja astfel de practici. "CNA s-a eschivat evitând să se pronunţe în două speţe ce pot fi interpretate ca acte de cenzură (cazul Ivanovici-RCS&RDS şi serialul TVR 'Moştenirea clandestină')", se arată în documentul care afirmă că instituţia CNA a fost ţinta unor presiuni venite din zona politică şi din partea radiodifuzorilor. De asemenea, unele decizii recente ale CNA "pun în pericol dreptul la liberă exprimare, sancţionând dreptul la opinie, fără a ţine cont de jurisprudenţa CEDO".
Raportul analizează şi funcţionarea media publice. Astfel, potrivit Raportului FreeEx—Libertatea Presei în România 2013, SRR adoptă regulamente interne ce afectează dreptul salariaţilor la liberă exprimare cu scopul de a proteja instituţia de criticile venite din interior, iar dificultăţile financiare ale TVR continuă şi după încheierea procesului de restructurare.
Potrivit autorilor raportului FreeEx, conducerea SRR 'a târât instituţia' într-un conflict cu unul din liderii sindicali, comiţând o serie de abuzuri ce afectează imaginea radioului public. TVR nu a reuşit să se relanseze pe piaţă după încheierea procesului de restructurare, iar TVR "continuă să ofere servicii editoriale partidelor aflate la putere — emisiuni în care politicieni sunt invitaţi permanenţi, parteneriate cu ministere prin care se ceda decizia editorială autorităţii guvernamentale".
Mai mult, criza economică s-a acutizat în piaţa de media. Mai multe instituţii au încetat să existe. Unele ziare au renunţat la varianta print şi există exclusiv în online. Situaţia precară a jurnalistului în raport cu patronatul s-a amplificat în condiţiile crizei economice din piaţa de media. S-au înregistrat demiteri abuzive ale jurnaliştilor, întârzieri la plata salariilor, mulţi jurnalişti sunt plătiţi pe drepturi de autor. În plus, spun reprezentanţii Active Watch, Statutul jurnalistului este vulnerabilizat şi mai mult odată cu expirarea, în februarie 2014, a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de ramură.
Una dintre problemele subliniate în raport este faptul că "şi în 2013, iniţiative legislative importante au fost promovate fără o consultare publică prealabilă". Raportul face recomandări pentru politicieni şi autorităţi, în scopul unei mai bune colaborări cu media. Autorii sfătuiesc autorităţile ca, printre altele, să mărească transparenţa în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor publice şi să nu incrimineze insulta şi calomnia.
