AGERPRES: În privinţa relaţiilor cu vecinii există chestiuni pendinte?
Andrei Marga: Cu Bulgaria vom avea foarte curând o discuţie la Sofia. Va fi o vizită la Sofia pentru a aduce la zi cooperarea care există cu Bulgaria, nu sunt chestiuni litigioase aici sau chestiuni care despart cumva cele două ţări. Dimpotrivă, există o cooperare. În legătură cu Ungaria, cooperările se desfăşoară, chiar dincoace de discuţiile care au avut loc cu privire la reînhumarea unei personalităţi a politicii Guvernului Szalasi din perioada interbelică. Contactele se desfăşoară normal. În legătură cu Moldova aţi observat că s-a făcut un mare pas înainte de către Guvernul României luându-se hotărârea privind legarea reţelelor de gaz metan şi în legătură cu această decizie se pregătesc deciziile pentru a lega reţelele electrice, comunicaţiile pe fibră optică. Totodată, se discută facilitarea regimului de vize în relaţia cu Republica Moldova la nivelul practicilor din UE. L-am invitat pe ministrul de Externe al R. Moldova, dl Leancă, să facă o vizită la Bucureşti pentru a discuta planul de acţiuni şi punerea în aplicare a acestui „action plan” de concretizare a Parteneriatului strategic dintre România şi Republica Moldova şi pentru a explora şi alte oportunităţi de cooperare. Există o hotărâre de instalare a acelui laborator de examinare a produselor, realizat în cooperare de România, Israel şi Republica Moldova, şi sperăm ca foarte curând să facem paşi spre achiziţionarea acelui laborator în beneficiul Republicii Moldova. Vizita domnului Leancă ar putea să fie în luna iunie sau iulie.
AGERPRES: Vă pronunţaţi pentru o revitalizare a relaţiilor cu Rusia. Care sunt paşii în acest sens?
Andrei Marga: Un moment foarte important îl reprezintă discuţiile la nivel înalt care vor avea loc în 3 - 4 iunie între UE şi Rusia în vederea elaborării şi semnării unui nou acord care să înlocuiască acordul semnat în 1997. Rusia este parte a parteneriatului pentru modernizare în relaţiile cu UE, iar noi ca ţară membră a UE avem de asemenea un plan de acţiuni în această direcţie. Rusia a aderat la Organizaţia Mondială a Comerţului. Rusia în relaţia cu UE este preocupată să obţină o liberalizare a vizelor de scurtă durată. În acest cadru operăm şi noi şi acţionăm. În particular, România a semnat un parteneriat de colaborare în domeniul educaţiei, care este un semn bun, cred eu, şi o premisă bună pentru a continua o cooperare mai veche. În acest moment, după ce am avut o discuţie şi cu ambasadorul Rusiei, ne preocupăm să mărim posibilităţile de recunoaştere reciprocă de către ruşi şi români şi lucrăm la realizarea acestei idei - un centru cultural rus la Bucureşti şi un centru cultural românesc la Moscova -, lucrăm la organizarea unui forum civic România - Rusia, dar lucrăm şi la a identifica oportunităţile actuale de afaceri între România şi Rusia. O cooperare economică România - Rusia, o folosire de către România a pieţei considerabil de mari a Rusiei sunt lucruri care pot aduce beneficii ambelor ţări. Ne preocupă reluarea dialogului diplomatic, politic, şi după instalarea guvernului Medvedev la Moscova sunt convins că vom avea discuţii cu reprezentanţii Rusiei şi vom căuta împreună oportunităţi de colaborare, înainte de orice, în domeniul economiei şi al comerţului.
AGERPRES: Ce şanse sunt ca piaţa rusă să se deschidă pentru produsele româneşti, având în vedere că, economic, relaţiile româno-ruse sunt, mai degrabă, în avantajul Rusiei?
Andrei Marga: Situaţia aceasta nu este numai în relaţia cu Rusia, ci este şi în relaţia cu alte ţări. Opinia mea este că noi trebuie să realizăm destul de repede o analiză şi să vedem ce îşi propune economia României să realizeze pentru export în următorii 4 - 5 ani, poate mai mulţi ani. Trebuie o proiecţie a acestei prezenţe. Am fost uimit să constat că şi în relaţiile cu Cehia, o relaţie comercială care a urcat în ultimii ani, dar care totuşi ne dă un deficit de vreo 600 de milioane de euro. România exportă mai puţin decât importă. Ce e de făcut în relaţia cu Rusia este ceea ce este de făcut şi în relaţia cu alte ţări şi anume: regândită economia României şi hotărâte nişte priorităţi pe care ea să meargă şi care sunt capabile să dea produse competitive pe pieţe. Cât priveşte relaţia cu piaţa rusă, datele arată că sunt produse româneşti care sunt dorite. Mobila românească poate concura nu numai pe piaţa rusă, ci şi pe alte pieţe şi o producţie de mobilă mai susţinută în România cred că ar fi o soluţie. Sunt produsele de sticlă, pe bază de porţelan, produse agricole, se pot gândi şi alte produse care ar putea să intre pe piaţa rusă. Sunt şi produse bazate pe o manufacturare complexă, produse industriale complexe. Analiza aceasta trebuie făcută în cazul mai multor ţări. Noi avem un deficit comercial care trebuie să ne preocupe.
AGERPRES: Vizavi de Schengen, care sunt semnalele primite până acum? Se va concretiza anul acesta aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie, în contextul în care mai sunt probleme cu Olanda?
Andrei Marga: În ultimele săptămâni, opoziţia explicită s-a atenuat. În ultimele săptămâni, există mai multă disponibilitate a diferitelor ţări europene de a observa dezvoltările pozitive care au loc în România în ceea ce priveşte aplicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Sunt fapte care s-au întregistrat în România, de pildă şi în domeniul luptei împotriva corupţiei, în domeniul limitării şi combaterii marii corupţii, al transparenţei justiţiei. Sunt fapte pozitive care s-au întrunit. Facem eforturi şi astăzi am avut o şedinţă sub conducerea primului-ministru la Ministerul de Justiţie cu toate forţele implicate în aplicarea Strategiei Anticorupţie care este o parte a MCV. Aplicarea unei strategii cum este cea a anticorupţiei este, în primul rând, în avantajul României, a cetăţenilor români. Doi, o astfel de luptă este luată ca indicator al ţării noastre spre o normalitate sub aspectul promovării justiţiei. Pot să vă spun că raportul care vine în iulie promite să fie mai pozitiv. Noi sperăm să fie suficient de pozitiv încât să ne îndreptăm spre o decizie în septembrie la aşa-numitul JAI mai favorabilă. Deocamdată trendul este pozitiv. Să sperăm că-l vom menţine şi facem toate eforturile să-l menţinem, astfel încât în decembrie să facem un pas major în acest domeniu. Schengen are implicaţii umanitare, dar şi în încurajarea investitorilor. Ambele implicaţii ne interesează foarte mult.
AGERPRES: Care va fi evoluţia relaţiilor României cu Franţa în contextul alegerii preşedintelui Francois Hollande?
Andrei Marga: Am avut o discuţie cu dl Laurent Fabius la Chicago şi dânsul a spus, între altele, foarte simplu, că Franţa nu va mai politiza chestiuni care sunt relative la prezenţa de copii izolaţi pe străzile marilor oraşe din Franţa, chestiuni legate de ceea ce fac unii concetăţeni în această ţară. Pe de altă parte, dl Laurent Fabius a exprimat preţuirea pentru eforturile care se fac în România în direcţia aplicării MCV, încât sub acest aspect ne aşteptăm să putem coopera foarte bine cu reprezentanţii Franţei pe aceste probleme ţinând de justiţie, de tot acest pachet care duce la Schengen. Sub alte aspecte, preocuparea ţărilor noastre, şi în urma discuţiei cu dl ministru de Externe al Franţei, este să repunem în mişcare Francofonia. Trăim într-o lume în care lingua franca este engleza, o lume în care părinţii îşi dau copiii la învăţat limbi străine, în mod automat la engleză. Părerea mea simplă este că e păcat că noile reglementări din Legea educaţiei nu încurajează suficient învăţarea mai multor limbi. Când spun aceasta am în vedere şi opinia foarte înţeleaptă a unor ambasadori care au observat că România, cu politica lingvistică înscrisă şi în legislaţie, riscă să îşi reducă un avantaj pe care l-a avut cu multe generaţii, inclusiv cu cele din care facem noi parte, care au fost încurajate să înveţe două limbi. Suntem preocupaţi să relansăm Francofonia, care reprezintă un avantaj pentru români. Ne interesează şi prezenţa economică franceză şi vom examina cu autorităţile franceze şi există disponibilitatea în acest sens. A fost un pas mare venirea Renault la Mioveni, a firmei Societe Generale în sistemul bancar, venirea altor firme. Şi în cazul Franţei noi considerăm că o prezenţă mai amplă este benefică pentru România. România este o ţară care, la această oră, trebuie să absoarbă cât mai multe investiţii externe şi trebuie să-şi exporte produsele pe o piaţă mai largă şi într-un volum mai mare.
