România pierde din atractivitatea pentru investiţii în proiecte de energie regenerabilă, părăsind topul celor mai atractive 40 de ţări din acest sector, după ce, anul trecut, s-a clasat pe locul 34, se arată în raportul bianual EY Renewable energy country attractiveness index (RECAI), potrivit unui comunicat remis AGERPRES.
În top 10 ţări din cadrul indexului EY, Franţa urcă o poziţie, ajungând pe locul 7, în urma anunţului privind intenţia de participare la licitaţia de achiziţionare de panouri solare cu capacitate 3 GW în următorii trei ani. În acelaşi timp, în această ţară este în plină desfăşurare construcţia unei fabrici de producţie de panouri solare pentru acoperirea a 1000 de kilometri de drumuri.
"Corectarea drastică a schemei de sprijin pentru electricitatea produsă din surse regenerabile şi incertitudinea privind perspectivele acestei scheme pe termen scurt, mediu şi lung, au determinat scăderea atractivităţii României pentru noi investiţii în domeniu. Mulţi deţinători de parcuri eoliene şi solare, ameninţaţi de faliment, caută să le vândă, în timp ce potenţialii cumpărători oferă preţuri încă inacceptabile. În plus, asimilarea turnurilor turbinelor eoliene drept construcţii impozitabile a contribuit suplimentar la înrăutăţirea sentimentului investitorilor", a declarat Valeriu Binig, Partener Asistenţă în Tranzacţii, EY România.
Potrivit acestuia, România a îndeplinit ţinta specifică anului 2020 privind ponderea regenerabilelor în consumul brut de energie primară încă de pe acum, însă îndeplinirea ţintei va fi verificată în anul 2020, când multe proiecte riscă să fie deja falimentare.
"Nu este clar însă dacă vor supravieţui suficiente capacităţi de generare până în 2020, când se verifică îndeplinirea ţintei specifice. Nu există perspective clare privind noi scheme de sprijin pentru producerea de energie electrică în panouri fotovoltaice de acoperiş sau pentru promovarea biomasei ca resursă energetică. Alături de acestea, ultima propunere de modificare legislativă este percepută de investitori ca neaducând soluţii pe termen scurt pentru bancabilitatea proiectelor implementate. Conform calculelor EY, termenul de recuperare a unei investiţii într-un proiect eolian realizat în România depăşeşte, în condiţiile de astăzi, 30 de ani", a adăugat Binig.
Belgia (locul 18), Suedia (locul 20), Irlanda (locul 30), Norvegia (locul 32) şi Finlanda (locul 35) au urcat în clasamentul primelor 40 de ţări. În Norvegia, lucrările de la noul tunel subacvatic, în valoare de 2,3 miliarde de dolari, către Germania creează o nouă mare oportunitate de producţie de energie eoliană şi hidro pentru cele două ţări. Germania, alături de Statele Unite ale Americii, China, India şi Chile, rămâne neclintită în clasamentul primelor cinci ţări atractive pentru investiţii.
Ţara care contrazice total tendinţa de îmbunătăţire la nivel european este Marea Britanie, coborând pe poziţia 14 în cadrul indexului, cea mai joasă din toate timpurile. La scăderea interesului investitorilor au contribuit votul Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, desfiinţarea Departamentului de Energie şi Schimbări Climatice (DECC) şi aprobarea centralei nucleare Hinkley Point C.
În privinţa certificatelor verzi, Europa a înregistrat cea mai mare creştere a activităţii, conform raportului EY, cu un total de certificate verzi emise, începând cu 2007, în valoare de 54,9 miliarde de dolari, faţă de 19,8 miliarde de dolari în America de Nord şi 4,5 miliarde în Asia.
Din 2007, de la lansarea pieţei de profil, 65% din emisiunile de obligaţiuni verzi — în valoare de 95,6 miliarde de dolari — au fost canalizate către energia regenerabilă. În acest an, până în luna iulie, au fost deja vândute obligaţiuni verzi în valoare de 48,2 miliarde de dolari, faţă de valoarea de 41,8 miliarde de dolari pentru întregul an 2015 şi cea de 36,6 miliarde de dolari pentru anul 2014.
În urmă cu o lună, un studiu al EY realizat la solicitarea Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA) preciza că pierderile nete ale industriei eoliene din România au crescut cu 1,9 miliarde de lei anul trecut, totalizând 4 miliarde de lei, cumulat în anii 2014 şi 2015.
"Studiul, elaborat strict pe baza situaţiilor financiare depuse de companii la Registrul Comerţului, relevă rezultate îngrijorătoare pentru investiţiile din domeniul producerii energiei electrice din surse eoliene care, totalizând aproximativ 5 miliarde de euro, reprezintă, de departe, cea mai importantă investiţie din sistemul energetic românesc de după anul 1989. În lipsa modificărilor legislative care să vină în sprijinul investitorilor, pierderile nete ale industriei eoliene au crescut anul trecut cu 1,9 miliarde de lei, totalizând circa 4 miliarde lei (aproximativ 900 milioane de euro), cumulat în anii 2014 şi 2015", se arată în document.
Potrivit acestuia, sectorul energiei din surse regenerabile este în blocaj financiar.
"Astfel, la nivelul celor doi ani analizaţi, se constată o depreciere extraordinară a activelor, de 4,1 miliarde de lei. În acelaşi timp, pentru a rambursa creditele accesate în vederea construirii centralelor eoliene sunt necesari 30 de ani, în condiţiile în care durata de viaţă a unei centrale este de 20 de ani", menţionează sursa citată.
laudia Brânduş, preşedinte RWEA, susţine că industria eoliană, ca, de altfel, întregul sector al energiei din surse regenerabile, sunt în suferinţă.
"Investitorii sunt prinşi ca într-un carusel: au continuat să acumuleze mari pierderi în anul 2015, activele acestora se tot devalorizează, au ajuns în imposibilitatea de a rambursa creditele. Dovadă sunt datele prezentate în studiul realizat de E&Y", a spus Brânduş.
Documentul precizează că ajutorul de stat este incorect calibrat şi împinge industria spre faliment.
"Având în vedere preţul mediu al energiei electrice de 166 lei/MWh înregistrat în anul 2015, conform datelor OPCOM, precum şi cel actual, care a ajuns sub acest nivel, este evident că centralele noi, precum cele eoliene, au nevoie de ajutor de stat, conform regulilor europene pentru amortizarea investiţiei. În cazul energiei eoliene, s-a ajuns la un paradox, existând astăzi un ajutor de stat incorect calibrat, care împinge industria spre faliment", arată RWEA.
