Europa de Est este plină de „bombe ale mediului înconjurător”, aşa cum este cea care a afectat vestul Ungariei, a semnalat pentru EFE Andreas Beckmann, directorul programului Fondului Mondial pentru Natură pentru regiunea Dunării şi Carpaţilor. Acesta a vorbit despre depozite de deşeuri toxice situate în zone cu activitate seismică, insuficient de izolate, din cauza lipsei investiţiilor, ori care au fost chiar abandonate - între care şi cele din România.
„Există numeroase bombe cu ceas în regiune”, susţine el, precizând că deversarea accidentală din Ungaria, de la 4 octombrie, nu a făcut decât să scoată în evidenţă situaţia precară a numeroaselor depozite de deşeuri din unele ţări din Europa de Est. Din fericire, substanţele toxice nu au afectat grav Dunărea, însă în cazul în care deversarea ar fi avut loc la depozitul din Almásfüzitö, din apropierea graniţei dintre Ungaria şi Slovacia, ar fi avut loc un dezastru, care ar fi afectat milioane de persoane, semnalează expertul. Aici, susţine el, depozitul este închis din 1945, însă a acumulat 12 milioane de done de deşeuri contaminante. La fel ca în cazul altor astfel de depozite, deşeurile se pot infiltra în pânza freatică ori în râurile din apropiere.
Alte depozite în care se acumulează deşeuri sunt complet abandonate - aşa cum este cel din Oradea, vândut companiei ruse Russki Alumini în 2000, şi care a declarat incapacitatea de plată în 2006. De altfel, expertul Beckmann atrage atenţia că normele europene cu privire la aceste instalaţii nu prevăd ce anume trebuie făcut cu depozitele abandonate ori cu companiile aflate în faliment. La fabrica de aluminiu din Tulcea, mai spune el, a avut loc o deversare de substanţe toxice în 2009, care a afectat flora şi fauna din ecosistemul de aici. De asemenea, Beckmann aminteşte cum în 2000, accidentul de la Baia Mare a dus la deversarea a peste 500.000 de metri cubi de apă cu un conţinut ridicat de cianură, la contaminarea râului Someş - şi a ajuns în Dunăre.
Şi în oraşul industrial sârb Pancevo există pericolul unei contaminări, pentru că aici se află o rafinărie şi o fabrică de insecticide, care au provocat deja probleme de mediu şi au afectat sănătatea localnicilor. Andreas Beckmann susţine că „ceea ce îngrijorează cel mai mult sunt fabricile despre care nu ştim nimic. Ajka era ceva necunoscut pentru mine în urmă cu o săptămână. Întrebarea este: câte «Ajka» sunt în regiune?”. El crede că există zeci de astfel de depozite toxice în Europa de Est - însă nu şi suficiente informaţii cu privire la fiecare dintre acestea.
„Există numeroase bombe cu ceas în regiune”, susţine el, precizând că deversarea accidentală din Ungaria, de la 4 octombrie, nu a făcut decât să scoată în evidenţă situaţia precară a numeroaselor depozite de deşeuri din unele ţări din Europa de Est. Din fericire, substanţele toxice nu au afectat grav Dunărea, însă în cazul în care deversarea ar fi avut loc la depozitul din Almásfüzitö, din apropierea graniţei dintre Ungaria şi Slovacia, ar fi avut loc un dezastru, care ar fi afectat milioane de persoane, semnalează expertul. Aici, susţine el, depozitul este închis din 1945, însă a acumulat 12 milioane de done de deşeuri contaminante. La fel ca în cazul altor astfel de depozite, deşeurile se pot infiltra în pânza freatică ori în râurile din apropiere.
Alte depozite în care se acumulează deşeuri sunt complet abandonate - aşa cum este cel din Oradea, vândut companiei ruse Russki Alumini în 2000, şi care a declarat incapacitatea de plată în 2006. De altfel, expertul Beckmann atrage atenţia că normele europene cu privire la aceste instalaţii nu prevăd ce anume trebuie făcut cu depozitele abandonate ori cu companiile aflate în faliment. La fabrica de aluminiu din Tulcea, mai spune el, a avut loc o deversare de substanţe toxice în 2009, care a afectat flora şi fauna din ecosistemul de aici. De asemenea, Beckmann aminteşte cum în 2000, accidentul de la Baia Mare a dus la deversarea a peste 500.000 de metri cubi de apă cu un conţinut ridicat de cianură, la contaminarea râului Someş - şi a ajuns în Dunăre.
Şi în oraşul industrial sârb Pancevo există pericolul unei contaminări, pentru că aici se află o rafinărie şi o fabrică de insecticide, care au provocat deja probleme de mediu şi au afectat sănătatea localnicilor. Andreas Beckmann susţine că „ceea ce îngrijorează cel mai mult sunt fabricile despre care nu ştim nimic. Ajka era ceva necunoscut pentru mine în urmă cu o săptămână. Întrebarea este: câte «Ajka» sunt în regiune?”. El crede că există zeci de astfel de depozite toxice în Europa de Est - însă nu şi suficiente informaţii cu privire la fiecare dintre acestea.
