Figură influentă a diplomaţiei SUA, Victoria Nuland a fost în România şi pentru a le reaminti autorităţilor despre exigenţele statului de drept, doamna Nuland primind, din nou, asigurări că subiectul a fost înţeles. Dar, odată plecată spre Paris, declaraţiile unor lideri români arată contrariul.
Discuţiile pentru vizita asistentului secretarului american de Stat pentu Europa şi Eurasia au început mai demult, atât interlocutorii români cât şi Victoria Nuland dorind o prezenţă a acesteia la Bucureşti. Agenda încărcată de anul trecut a diplomatului american nu a făcut posibilă vizita, care s-a materializat abia anul acesta, "stimulată" însă şi de contestatele modificări la Codul Penal aprobate de deputaţi în decembrie 2013. În plus, întâlnirile avute de Nuland arată că oficialul american a dorit să abordeze şi teme care nu ţin de mandatul său.
Nuland a făcut la Bucureşti un adevărat tur de forţă. A aterizat, vineri, pe Aeroportul Otopeni în jurul orei 18.00, pentru ca după doar o oră să se vadă cu procurorul-şef al DNA, Laura Kovesi. A urmat la Cotroceni o întrevederi de peste o oră cu preşedintele Traian Băsescu. Sâmbătă, Nuland a sosit la MAE la 9.00, iar discuţiile cu Titus Corlăţean nu au durat doar o jumătate de oră, cum se stabilise iniţial, ci mai bine de o oră. Apoi, imediat, la Ambasada SUA, a avut o întrevedere cu societatea civilă şi a răspuns, neobosită, dar pe fugă întrebărilor unor jurnalişti români.
Modul în care deputaţii au ales să facă modificările la Codul Penal a făcut ca mass-media şi opinia publică să acorde o importanţă mult mai mare vizitei decât în alt context şi să pună în umbră restul subiectelor abordate: Parteneriatul Strategic, vizele pentru români, cooperarea în cadrul NATO, negocierile privind Acordul de liber-schimb între SUA şi UE sau Parteneriatul Estic.
Practic, ce a rămas din vizita de circa 19 ore a diplomatului american în capitala României?
Cel mai pregnant mesaj a fost cel exprimat la întâlnirea cu un grup de jurnalişti români: acela că SUA doresc o România "cât mai curată" posibil. Apreciere pe care toţi cei prezenţi au reţinut-o ca pe o aluzie la declaraţiile premierului Victor Ponta privind "cel mai curat" guvern al României. A mai fost şi apelul la români să-şi apere justiţia şi statul de drept. Şi avertismentul că o presă liberă este esenţială pentru "calitatea" unei democraţii. Subiecte care dau şi mai mult impresia că Nuland a venit la Bucureşti nu numai în calitate de responsabil al Departamentului de Stat pentru Europa, dar şi ca emisar al secretarului John Kerry în ceea ce priveşte probleme de politică internă.
Cu siguranţă cea mai mare dilemă rămâne "dispariţia" premierului Victor Ponta. Cum Victoria Nuland nu a aterizat la Bucureşti doar pentru a felicita România pentru aniversarea a 10 ani de NATO şi pentru a-i oferi un buchet de flori şefului diplomaţiei cu ocazia zilei de naştere, o întrevedere cu prim-ministrul ar fi fost firească. Pentru că parte din subiectele abordate (statul de drept, independenţa justiţiei, libertatea presei) sunt în portofoliul premierului, nu al ministrului de Externe. Ţinând cont de importanţa Parteneriatului Strategic româno-american - necontestată de nimeni - şeful Guvernului ar fi trebuit să-şi facă timp pentru trimisul american. Pe de altă parte, e posibil ca Victor Ponta să fi dorit să-i arate, prin plecarea sa, diplomatului american că vizita sa nu este binevenită. Până la urmă, chiar consilierul său György Frunda a declarat că România nu este o colonie şi că simte o anumită superioritate din partea Statelor Unite. Un alt consilier, deputatul PSD Radu Popa, l-a aprobat pe Frunda şi a adăugat că "nu vine nimeni să ne verifice dacă avem unghiuţele curate".
Doamna Nuland a declarat că a primit asigurări, din nou, de la cei cu care a discutat, că la Bucureşti s-a înţeles reacţia comunităţii internaţionale după votul deputaţilor la Codul Penal. La cald însă, mesajul său nu pare a fi fost înţeles. Nici nu a plecat bine emisarul american la Paris, că purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, a susţinut că vizita a avut "o conotaţie profund pozitivă". Din toate mesajele transmise în public, Cătălin Ivan a reţinut că Nuland a poposit aici pentru a transmite, din partea preşedintelui Barack Obama, un mesaj de felicitare Guvernului şi cetăţenilor români pentru împlinirea a 10 ani de la aderarea României la NATO. "Nicidecum pentru a reproşa ceva Guvernului", consideră Ivan.
Victoria Nuland a plecat cu cel puţin o nelămurire de la Bucureşti. Întrebată de jurnalişti despre legea amnistiei şi a graţierii, a spus că a fost informată despre "posibilele soluţii de viitor", dar nu-i este "deloc clar" care va fi traiectoria acesteia.
Deşi România este un partener strategic important al SUA în zonă şi în Europa, oficialii americani de rang înalt "au evitat" Bucureştiul în ultimii ani. Au venit doar după "derapaje" petrecute aici. Aşa cum vizita Victoriei Nuland a fost precedată de episodul amendamentelor la Codul Penal, în 2012, după suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, Hillary Clinton l-a trimis pe Philip Gordon, aflat în poziţia pe care o ocupă acum Victoria Nuland. Cei doi emisari americani au ţinut să exprime la Bucureşti acelaşi mesaj: "îngrijorările" SUA cu privire la statul de drept din România.
Chiar dacă situaţia actuală este mult mai puţin gravă decât evenimentele din 2012, mesajele transmise de Victoria Nuland, recunoscută ca fiind mult mai dură decât Philip Gordon, nu au fost deloc de felicitare, după cum se exprima purtătorul de cuvânt al PSD, în condiţiile în care România - în opinia comunităţii internaţionale - a recidivat în decembrie 2013, arătând că mai are de lucru în ceea ce priveşte întărirea statului de drept.
