Senatorii jurişti au finalizat dezbaterile privind proiectul de lege de punere în aplicare a Codului de procedură penală, forma legii amendate în Comisia juridică oferind o garanţie extinsă pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, consideră preşedintele Comisiei juridice a Senatului, liberalul Tudor Chiuariu.
„Am finalizat cu succes dezbaterea privind legea de punere în aplicare a Codului de procedură penală. Avem un act legislativ mai bun, din punct de vedere calitativ, decât legea adoptată prin asumarea răspunderii, într-un mod neinspirat, de către Guvernul Boc, cât şi de modul în care a plecat proiectul de lege de la Guvern. Astăzi avem mai multe garanţii în Codul de procedură penală pentru protecţia şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi realizăm, într-un mod mai eficient, un echilibru între drepturile acuzării şi cele ale apărării astfel încât nicio persoană nevinovată să fie trimisă abuziv în judecată şi eventual chiar şi condamnată. Din acest punct de vedere, am avut un dialog foarte bun cu reprezentanţii MJ, CSM şi ai Ministerului Public şi DNA şi am ajuns, de cele mai multe ori, la texte echilibrate”, a spus Chiuariu la finalul şedinţei Comisiei.
Potrivit lui Chiuariu, proiectul de lege urmează să fie transmis, în perioada următoare, plenurilor celor două Camere ale Parlamentului, considerându-se oportun ca noul Cod de procedură penală, alături de Codul penal, să intre în vigoare până la finele acestui an.
„Au fost discuţii şi privind data intrării în vigoare a Codului de procedură penală şi a celui penal. Din punctul meu de vedere, ar fi oportun ca aceste Coduri să intre în vigoare înainte de decembrie 2013, adică de următorul raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de Cooperare şi Verificare. (...) Noi vom înainta, în cel mai scurt timp, plenului, acest pachet de legi în legătură cu intrarea în vigoare a Codului de procedură penală şi cel privind executarea pedepselor, cel privind probaţiunea. Camera Deputaţilor este Cameră decizională pe anumite aspecte. Pe acele aspecte pe care Senatul este Cameră decizională, dacă Camera Deputaţilor va lua decizia adoptării acelor texte, textele se vor întoarce la Senat pentru adoptare”, a explicat senatorul PNL.
În ce priveşte amendamentele aprobate de către senatorii jurişti, Tudor Chiuariu a atras atenţia asupra faptului că a fost introdusă în legislaţie o nouă instanţă - judecătorul de cameră preliminară, care are atribuţia de a se asigura că nicio persoană nu este trimisă în judecată în mod abuziv.
„Sunt câteva noutăţi. În primul rând, extinderea competenţei judecătorului de cameră preliminară, o instituţie introdusă nou în legislaţia românească de către noul Cod de procedură penală şi anume - competenţa acestuia de a verifica dacă sunt suficiente probe pentru ca o persoană să fie trimisă în judecată, asta anterior fazei de judecată, ca o garanţie împotriva trimiterii abuzive în judecată”, a spus liberalul.
Un alt amendament adoptat vizează posibilitatea persoanelor nemulţumite de durata soluţionării dosarului lor penal să înainteze o contestaţie judecătorului de drepturi şi libertăţi, care va verifica stadiul dosarului şi va impune un termen de finalizare a procedurilor de urmărire penală.
„Am instituit o procedură pentru ca persoanele care consideră că dosarul lor nu este investigat în ritmul, în timpul în care ar fi normal, să poată să conteste depăşirea duratei rezonabile de soluţionare a dosarului atât în fază de urmărire penală, cât şi în fazele de atac astfel încât să putem asigura că toate cauzele penale sunt soluţionate într-un termen rezonabil de către organele judiciare. Astfel, persoana care consideră că, în cazul său, soluţionarea cauzei penale este tergiversată, după trecerea unui an de zile în cursul urmăririi penale, va putea face o astfel de contestaţie la judecătorul de drepturi şi libertăţi, care va verifica stadiul dosarului şi va putea impune un anumit termen în care organul de urmărire penală să finalizeze actele de urmărire penală”, a mai spus acesta.
Senatorii jurişti au discutat şi problema cererilor de strămutare, luând decizia ca numai instanţa supremă să poată soluţiona aceste solicitări.
„Am revenit la o soluţie legislativă care se impune şi care este recunoscută în toate statele civilizate şi anume că cererile de strămutare sunt soluţionate exclusiv de către instanţa supremă, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere faptul că unul dintre motivele pentru care se recurge la acest mijloc procedural este suspiciunea de la nivel local. Nu am fi putut înlătura aceste suspiciuni de la nivel local dacă aceste cereri de strămutare ar fi fost soluţionate de către curţile de apel, fiindcă în localităţile unde sunt curţi de apel sunt şi judecătorii şi tribunale şi nu putea curtea de apel să se desprindă de această atmosferă locală şi să fie imparţială”, a conchis Chiuariu.
