Statul vecin nu-şi dă acordul de tranzit prin apele sale teritoriale pentru cablul submarin care ar urma să lege sistemele energetice din România şi Turcia. Astfel, rămâne încă problema descărcării de capacitate pentru eolienele dobrogene.
Proiectul cablului submarin care va lega sistemele energetice dintre România şi Turcia trenează de mai mulţi ani, unul dintre motive fiind opoziţia Guvernului bulgar, dezvăluie Octavian Lohan, director general adjunct al Transelectrica. Motivul acestei opoziţii ar fi interesul ţării vecine de a nu fi concurată de ţara noastră la vânzarea de energie în Turcia. „Vă pot confirma. Bulgarii sunt duşmanii acestui proiect”, spune Lohan pentru ECONOMICA.NET. Fără acordul lor proiectul este „mort” pentru că nu poate tranzita apele teritoriale bulgare. Totuşi, chiar şi acest obstacol ar fi depăşit dacă Turcia şi-ar exprima ferm dorinţa ca acest proiect să devină realitate. Însă, nu există un acord total între partea română şi partea bulgară referitor la finanţare şi la cine ar trebui să se ocupe propriu-zis de lucrări. Românii ar vrea ca finanţarea şi lucrările să se facă de către companii de stat - Transelectrica în timp ce turcii ar vrea să lase proiectul pe seama companiilor private. „Într-un timp, turcii chiar ar fi fost dispuşi să finanţeze ei în totalitate lucrările, însă discuţiile nu au avansat. În acest moment avem companii coreene şi chineze care dau târcoale proiectului, aşteptăm verde de la Ankara. Dacă Ankara spune clar că vrea proiectul, bulgarii se conformează. Dacă doar Bucureştiul spune asta, nu se conformează”, a mai precizat Lohan.
Opoziţia statului bulgar faţă de proiectul de jumătate de miliard de euro este confirmată şi de Dumitru Chiriţă, deputat, director în cadrul Electrica şi un veteran al pieţei de energie. Acesta spune, mai mult, că turcii ar fi curtat şi Nuclearelectrica în ideea de a finanţa construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Nici aceste discuţii nu s-au concretizat, încă.
Cablul submarin România-Turcia este necesar pentru a descărca excesul de capacitate din Dobrogea, datorat, în principal, eolienelor. În acest moment, descărcarea din Dobrogea este dificilă pentru că nu există suficiente „legături la sistem”, după cum spune Chiriţă, referindu-se la liniile de interconectare la Sistemul Energetic Naţional operate de Transelectrica, cele existente fiind suprasolicitate pentru că trebuie să „descarce” în SEN toată energia produsă de puzderia de turbine eoliene din Dobrogea dar şi cea de la cele două reactoare de la Cernavodă. „Este unul din motivele pentru care s-au retras rând pe rând investitorii din proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4. Sunt concerne internaţionale, nu sunt proşti, au văzut că nu există capacitatea de evacuare de energie şi au renunţat. Până nu se face ceva cu capacitatea de evacuare a energiei din Dobrogea, nu văd să evolueze 3 şi 4”, a precizat Chiriţă.
Construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavodă este un proiect în impas. Din cei şapte investitori asociaţi în compania de proiect, Energonuclear, au mai rămas doar trei, din care unul este statul, prin Nuclearelectrica. Deşi tot este anunţat ca o prioritate pentru statul român, proiectul nu avansează mai deloc. În ultimul timp, oficiali din Guvern au anunţat că există companii chineze şi coreene cu care se poartă discuţii pentru a fi atrase în proiect. Nimic concret, însă.
Proiectul e vechi
În urmă cu aproape 9 ani, experţi energeticieni din România şi Turcia se aşezau întâia oară la masă, pentru a discuta un proiect futurist de interconectare a reţelelor lor electrice. E vorba de o magistrală submarină de transport al electricităţii. Ideea a plecat de la ministerele de resort ale celor două ţări, care au mandatat şi încurajat cele două companii naţionale de transport a electricităţii să conlucreze pentru a realiza studiile preliminare necesare fundamentării unui astfel de proiect. A urmat semnarea pe 21 Aprilie 2004 a unui protocol de cooperare în domeniul energiei electrice, de către Ministerul Energiei şi Resurselor Naturale din Turcia şi Ministerul Economiei şi Comertului din Romania. În iunie 2005 s-a semnat un memorandum de înţelegere între Transelectrica şi TEIAS ( operatorul de transport al energiei electrice din Turcia). În 15 februarie 2006 s-a încheiat un "Joint Statement" între cele două ministere de resort din România şi Turcia, urmat, în noiembrie 2006, de un "Joint Position Paper" între Transelectrica şi TEIAS.
Studiul de fezabilitate realizat de Transelectrica recomandă instalarea pe fundul Mării Negre a unui cablu cu o putere instalată de 800 MW şi un voltaj de 500kV. Lungimea cablului va fi de aproximativ 400 kilometri. Studiile de sistem ale reţelelor electrice din Romania şi Turcia au arătat că nu există probleme pentru a importa sau exporta peste 1000 MW din, şi în, ambele ţări.
Transelectrica estimează că investiţia totală pentru cablul de 800 MW se ridică la 519 milioane euro, motorul principal pentru decizia de investiţie în linia comercială constănd în diferenţele din preţul electricităţii dintre cele două ţări. Profiturile proprietarului liniei comerciale vor fi generate din această diferenţă, când energia electrică circulă de pe piaţa cu preţ redus spre piaţa cu preţ ridicat. Deţinerea controlului asupra legăturii submarine ar urma să fie împărţită între cei doi operatori, Transelectrica-România şi TEIAS-Turcia. Proiectul se va finanţa în concept de "project financing", adică investitorii care vor finanţa proiectul urmează să îşi recupereze banii pe o perioadă lungă de timp, 20-30 de ani, din câştigurile rezultate din operarea cablului.
