România va înregistra în 2016 o creştere de 4,8%, cel mai ridicat nivel din întreaga Europă, se arată în noile prognoze publicate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care şi-a îmbunătăţit cu 0,8% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an comparativ cu estimările publicate în luna mai, informează Reuters.
În 2017, ritmul de creştere înregistrat de economia românească se va reduce până la 3,7%, dar România va continua să înregistreze cel mai ridicat ritm de creştere din Europa, potrivit BERD, care şi-a îmbunătăţit şi în acest caz cu 0,2% estimările comparativ cu luna mai.
"Creşterea economică în România a continuat să accelereze pe fondul cererii interne. Contribuţia consumului privat la creşterea economică a fost mai mare decât ne aşteptam, pe fondul îmbunătăţirii veniturilor ca urmare a inflaţiei scăzute şi majorărilor salariale precum şi al relaxării fiscale. Consumul va continua să fie susţinut de majorările salariale din sectorul sanitar începând din luna august precum şi de reducerea contribuţiilor la asigurările sociale în 2017. Investiţiile private au avut o contribuţie pozitivă la creştere, pe fondul nivelului extrem de scăzut al costului finanţării şi creşterii încrederii în industrie iar acest lucru ar putea să continue şi în 2017. Cheltuielile guvernamentale ar putea să rămână limitate din cauza încheierii precedentei perioade de finanţare UE, în pofida creşterii costurilor salariale. În acelaşi timp, îmbunătăţirea perspectivelor economice în rândul partenerilor comerciali ai României ar trebui să sprijine exporturile nete", se arată în capitolul dedicat României din raportul BERD.
Cu toate acestea, BERD a avertizat că ţările din zona sa de operaţiuni ar putea suferi o lovitură serioasă dacă ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se va derula într-un mod "hard" şi va alimenta o reacţie împotriva reformelor destinate economiei de piaţă.
"Scenariul mediu cu privire la efectul Brexit nu va fi unul catastrofal. Dar cu cât mai dur va fi Brexitul, cu atât mai negativ va fi scenariul. Ne putem imagina un impact mai dur care ar merge de la un punct procentual spre câte puncte procentuale. Nu vreau să vă alarmez dar avem unele scenarii cu adevărat înfricoşătoare", a declarat economistul şef al BERD, Sergei Guriev.
Cele mai mari pagube s-ar produce dacă Brexitul ar alimenta acţiuni împotriva UE în alt părţi, ceea ce ar duce la contracararea politicilor de dezvoltare spre economia de piaţă. Chiar şi un simplu "hard" Brexit, în care schimburile comerciale vor fi semnificativ afectate iar o serie de ţări importante din aria de operaţiuni a BERD ar fi afectate de o reducere a granturilor acordate de UE, ar fi suficient de dureros.
Europa de Sud-Est, regiune unde este inclusă şi România, ar putea vedea cum creşterea PIB-ului său ar scădea, cumulat, cu aproape şase puncte procentuale până în 2021, în timp ce Ucraina, Europa Centrală, excluzând Polonia şi statele baltice, ar suferi o reducere de aproximativ 4,2 puncte procentuale.
BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi ţări precum Turcia. De la începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ şapte miliarde de euro în peste 368 de proiecte din România. În 2014, România a fost a şasea ţară în topul principalilor beneficiari de investiţii BERD.
