Aproape jumătate (47,7%) dintre angajatorii care vor face concedieri în perioada următoare vor renunța la toți angajații part-time, arată rezultatele unui sondaj întocmit de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), privind impactul noilor măsuri fiscale adoptate de Guvern.
Potrivit sursei citate, la întrebarea "Aveți salariați care lucrează doar part-time în societatea dumneavoastră, încadrați la nivelul salariului minim?", 45,3% dintre cei chestionați au menționat că nu au angajați part-time cu salariu minim, iar 47,4% că au între unu și patru angajați.
În acest context, respondenții au indicat măsurile pe care le vor adopta ca urmare a modificării regimului fiscal pentru angajații part-time (plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pentru 8 ore). Astfel, 47,7% din totalul angajatorilor intervievați care au evidențiat că vor face concedieri, au declarat că vor renunța la toți angajații part-time, 26,1% că vor renunța la un angajat, iar 22,5% că vor concedia între doi și cinci angajați.
Referitor la măsura prin care se schimbă regimul fiscal al microîntreprinderilor, prin reducerea plafonului de la un milion de euro la 500.000 de euro, 35,8% dintre respondenți au indicat că sunt afectați în mare măsură, 26,8% în mică măsură, în timp ce o pondere de 37,4% dintre cei chestionați au declarat că nu au fost afectați.
De asemenea, la întrebarea "Ați fi preferat aplicarea cotei de impozitare de 3% din venituri pentru toate microîntreprinderile indiferent de numărul de angajați, în locul scăderii plafonului pentru microîntreprinderi?", peste jumătate (54,2%) au oferit un răspuns afirmativ, iar 45,8% au afirmat că nu ar fi preferat această alternativă.
Sondajul CNIPMMR indică faptul că peste o treime dintre firme (37,4%) nu au fost afectate, 15,2% afectate într-o mică măsură, iar 47,4% în mare măsură.
Totodată, reprezentanții din domeniul HoReCa au evidențiat că, în urma modificării Codului Fiscal de la 1 ianuarie 2023, vor opta pentru plata impozitului pentru veniturile microîntreprinderilor (54%) și pentru plata impozitului pe profit (46%).
Ca urmare a măririi impozitului pe dividende de la 5% la 8%, o pondere de 55,5% dintre respondenți susțin că vor aplica ambele măsuri, 28,3% dintre aceștia vor reinvesti profitul pentru a beneficia de scutirile prevăzute de Codul Fiscal, iar 16,2% vor plăti dividende cu aplicarea impozitului de 8%.
În plus, acordarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit va determina o pondere de 41,9% dintre participanți să reinvestească profitul în aceeași măsură ca anul precedent, 38,2% dintre aceștia vor mări procentul de profit alocat investițiilor, în timp ce 19,9% că vor reinvesti întreg profitul.
Ca urmare a creșterii impozitului pe clădiri raportat la grila notarială, 47,6% dintre întreprinzători au indicat că nu vor adopta nicio măsură, 30,9% că vor reduce investițiile pentru a achita impozitul, iar 12,6% se vor reloca într-o clădire mai mică și 8,9% vor vinde bunurile imobile deținute.
La întrebarea privind echitatea introducerii unei "taxe de solidaritate" pentru companiile cu o cifră de afaceri de 100 milioane euro în vederea creșterea fiscalității pentru IMM-uri, o pondere de 71% dintre întreprinzători consideră că este o măsură echitabilă, spre deosebire de 29% dintre aceștia care au dat un răspuns nefavorabil privind această taxă.
În contextul actual, respondenții consideră ca Guvernul ar trebui să adopte următoarele măsuri pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat: reducerea cheltuielilor bugetare prin diminuarea aparatului bugetar (87,40%); eliminarea pensiilor speciale (76,60%); creșterea eficienței colectării prin digitalizarea ANAF (70,70%), reducerea evaziunii fiscale (74,90%); realizarea de investiții publice în economia reală (68,10%).
CNIPMMR a realizat în perioada 25-28 iulie 2022 o consultare sub forma unui sondaj derulat prin intermediul Google Forms, la care au participat 1179 de respondenți din toate cele patru categorii de întreprinderi care formează sectorul IMM-urilor: microîntreprinderi - cu până la 9 salariați și o cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la două milioane euro, echivalent în lei; întreprinderi mici - între 10 și 49 de salariați și cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei; întreprinderi mijlocii - între 50 și 249 de salariați și cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.
La chestionar au participat și reprezentanți din întreprinderile mari, ONG-uri, PFA-uri și cabinete medicale.
Conform Ordonanței 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contribuția de asigurări sociale și cea de sănătate, datorate de către persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.
De la această prevedere sunt exceptate câteva categorii de persoane, printre care: elevii, studenții cu vârsta până la 26 de ani, persoanele cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, persoanele care realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de baza minim brut pe țară. (sursa Agerpres)
