Centrul Român pentru Studii şi Strategii a efectuat în luna iunie un sondaj de opinie, intitulat „Studiu privind starea socială şi identitatea naţională în România”, potrivit căruia 87,25 % dintre românii din dreapta Prutului îşi doresc unirea cu Republica Moldova.
Potrivit unui comunicat, datele preliminare cu privire la percepţia românilor asupra identităţii lingvistice, istorice, politice şi culturale a locuitorilor din Republica Moldova au fost făcute publice la Chişinău, în cadrul conferinţei-dezbatere cu tema 'Reuniunea celor două state germane - model de integrare euro-atlantică pentru Republica Moldova, prin reuniunea celor două state româneşti', rezultatele finale ale cercetării urmând a fi făcute publice în luna septembrie.
Astfel, potrivit raportului preliminar al sondajului, ideea unirii României cu Republica Moldova se regăseşte în mentalul colectiv al românilor din dreapta Prutului ca „act realizabil”, în favoarea căruia s-au declarat 87,25% dintre subiecţii chestionaţi, „ceea ce poate fi interpretat ca o apetenţă a românilor pentru îndeplinirea unui ideal naţional”. Împotriva unificării teritoriale s-au exprimat 12,8% dintre respondenţi.
De asemenea, 55,2% dintre respondenţi consideră că politicienii din România ar trebui să trateze unirea ca prioritate, în timp ce 20,5% dintre cei chestionaţi sunt de părere că politicienii din România ar trebui să aibă alte priorităţi, iar 24,2% nu şi-au exprimat opinia cu privire la acest aspect.
Un procent mult mai ridicat dintre cei chestionaţi sunt de părere că locuitorii din dreapta Prutului sunt în primul rând români (67,8%), că limba vorbită de ei este româna (71,9 %) şi că „Basarabia este pământ românesc” (84,9%).
„Locuitorii din stânga Prutului sunt, în viziunea celor chestionaţi, «români» în primul rând, această percepţie cumulând 67,8% dintre opiniile exprimate, în timp ce 28,3% dintre cei intervievaţi consideră că locuitorii arealului pruto-nistrean sunt moldoveni, iar 3,9% dintre respondenţi afirmă că spaţiul Basarabiei este locuit de ruşi”, se precizează în raportul amintit.
În ce priveşte întrebarea „Consideraţi că Basarabia este pământ românesc?”, 84,9% dintre cei intervievaţi au răspuns cu Da, contrariul fiind susţinut de un procent de 4,7% dintre respondenţi. La această întrebare 10,4% dintre participanţii la sondaj şi-au rezervat dreptul de a nu răspunde.
Reprezentanţii Centrului consideră că pentru românii din dreapta Prutului, Republica Moldova are statutul de „provincie istorică a României”.
„Acesta trebuie să fie punctul de plecare pentru politica de integrare a Republicii Moldova din partea României. Integrarea europeană trebuie naţionalizată pentru a fi viabilă, pe coordonatele limbii şi reprezentării comune asupra spaţiului. «Basarabia este pământ românesc» nu este o formulă politică, ci o formulă mentis, un produs colectiv natural de profunzime, ancorat în înţelegerea teritoriului prin limbă, identitate temporală. (...) Putem interpreta procentul ridicat al celor care se raportează la Basarabia ca fiind pământ românesc prin prisma teritorialităţii, Basarabia rămânând în imaginarul colectiv un teritoriu cuprins în graniţele României”, susţin reprezentanţii Centrului.
Respondenţii au oferit răspunsuri asemănătoare şi la întrebarea „Consideraţi că teritoriul Basarabia este pământ românesc?”, 84,93% dintre cei intervievaţi răspunzând cu Da, în timp ce 4,71% au răspuns cu Nu, iar 10,36% dintre participanţii la sondaj au răspuns cu 'Nu ştiu'.
Sondajul de opinie a fost realizat în România, în perioada 7-23 iunie, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1486 de persoane în vârstă de 18 ani sau peste, cu o eroare tolerată de +/- 2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele finale ale cercetării vor fi făcute publice în luna septembrie.
