Studiul arată că 80% dintre români cred că Guvernul a acţionat ineficient în combaterea crizei . Potrivit raportului, tendinţa la nivelul Uniunii Europene este de a evalua acţiunea guvernelor naţionale mai degrabă ca ineficientă (55%), în grupul ţărilor cu cei mai critici cetăţeni faţă de propriul Executiv numărându-se, alături de România, Irlanda (83%), Grecia (83%), Spania (86%), Letonia (86%) şi Lituania (83%). Sondajul Eurobarometru indică de asemenea că 63% dintre români consideră că Uniunea Europeană a acţionat eficient în combaterea crizei. Comparativ, mai puţin de jumătate dintre cetăţenii europeni, 45%, cred că măsurile Uniunii de combatere a crizei au fost unele eficiente. Aceeaşi tendinţă este valabilă şi în cazul evaluării Statelor Unite, românii considerând, în mai mare măsură decît media europeană, că acestea au acţionat eficient (45% faţă de 35%), arată studiul.
În schimb, diferenţe majore de opinie între români şi cetăţenii din celelalte state UE se regăsesc în ceea ce priveşte FMI. Astfel, potrivit studiului, la nivelul tuturor statelor membre UE, Fondul Monetar Internaţional este considerat actorul cel mai bine plasat pentru reformarea pieţei financiare globale (25%), urmat de instituţiile Uniunii Europene (21%) şi de ţările din grupul G20 (18%). Părerile românilor referitor la această problemă, plasează însă Fondul Monetar Internaţional abia pe locul al treilea (14%), acesta fiind devansat de ţările G20 (18%) şi Uniunea Europeană (27%). Pe de altă parte, atât majoritatea românilor (78%), cât şi majoritatea cetăţenilor europeni (82%), sunt de acord că Uniunea Europeană ar trebui să aibă un rol mai important în elaborarea unor noi reguli pentru pieţele financiare mondiale.
În acelaşi timp însă studiul arată că România este printre puţinele ţări din Uniunea Europeană în care rolul atribuit guvernului este perceput ca fiind mai important decât cel al Uniunii Europene, ea fiind depăşită la acest capitol doar de Suedia (34%) şi Marea Britanie (40%). Aproximativ o treime dintre români consideră că actorul cel mai capabil pentru a lua măsuri împotriva efectelor crizei trebuie să fie guvernul naţional (29%), urmat de Uniunea Europeană (27%) şi de G20 (12%).
Sondajul arată totodată că, dintre obiectivele strategiei de dezvoltare Europa 2020, cel care întruneşte din partea românilor cele mai multe opţiuni (70%) în privinţa posibilitităţii de realizare până în 2020, este cel referitor la faptul că 75% din populaţia înregistrată în categoria de vârstă 20-64 de ani ar trebui să fie angajată. Chiar dacă are un nivel uşor mai redus de încredere, acest obiectiv este pe primul loc şi la nivelul întregii Uniuni Europene, la egalitate însă cu creşterea eficienţei energetice (59%).
Pe de altă parte, referitor la iniţiativele pentru îmbunătăţirea performanţei economiei europene, cea mai potrivită iniţiativă în concepţia românilor este îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi pregătire profesională (47%), urmată de îmbunătăţirea condiţiilor pentru înfiinţarea unei întreprinderi (32%), ambele aspecte fiind aproape similare ca importanţă pentru toţi europenii.
În schimb, spre deosebire de ceilalţi europeni, românii sunt mai optimişti în evaluarea economiei europene. Astfel, 41% dintre români apreciază situaţia economiei europene ca bună, în timp ce la nivelul Uniunii Europene acest procent este de doar 26%. Percepţia negativă e mai importantă în ţări precum Portugalia, Grecia sau Spania, unde 88%, 86%, şi respectiv 82% dintre cetăţeni apreciază situaţia economiei europene ca mai degrabă proastă sau foarte proastă. Excepţie făcând statele membre deja menţionate, în toate celelalte se constată o îmbunătăţire a percepţiei asupra situaţiei economiei europene, Germania fiind şi de această dată ţara cu cea mai amplă schimbare de percepţie (cu o creştere de 13% a numărului celor care apreciază situaţia economiei europene ca bună).
În ceea ce priveşte aprecierea situaţiei economiei mondiale, 32% dintre români o evaluează ca bună, procentul fiind peste media înregistrată la nivelul Uniunii Europene (22%). Studiul arată că evaluarea economiei mondiale s-a îmbunătăţit pe parcursul anului 2010 în aproape toate statele membre UE, excepţie facând Luxemburgul şi Suedia, ţări caracterizate printr-o percepţie pozitivă a economiilor proprii.
Datele pentru România au fost culese în perioada 11 noiembrie - 1 decembrie 2010, pe baza unui eşantion naţional de 1001 de persoane, cu vârste de cel puţin 15 ani. Marja de eroare a studiului este de +/- 3%.
