Anul 2016 s-a încheiat fără nicio inaugurare de autostradă, deşi a fost anunţată darea în folosinţă a 18 kilometri. Reţeaua de drumuri a României s-a îmbogăţit doar cu câteva variante ocolitoare şi cu cei aproape 22 de kilometri de autostradă ai lotului 3 Sălişte — Cunţa, reparaţi în regie proprie de fosta Companie Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), reorganizată între timp şi transformată — o parte din ea — în Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Şi în 2016, la cârma ministerului au fost doi miniştri. Anul 2016 a început cu Dan Costescu în fruntea ministerului, schimbat cu Sorin Buşe, la începutul lunii iulie. Atât cei doi miniştri din Guvernul tehnocrat, cât şi directorul general al CNADNR/CNAIR, au dat asigurări, de-a lungul anului, că s-au deblocat proiectele de autostrăzi aflate în execuţie, creându-se, astfel, condiţiile ca, în 2018, să avem 1.000 de noi kilometri de autostrăzi.
De asemenea, ministrul Sorin Buşe şi directorul general a companiei de drumuri, Cătălin Homor, au afirmat că, până la finele lui 2016, va fi dat circulaţiei "ciotul'' de 3 kilometri de la Petricani (din autostrada Bucureşti-Ploieşti). La acesta trebuia să se adauge segmentul de autostradă de 15 kilometri de pe lotul 2 al tronsonului Lugoj — Deva, porţiunea dintre localităţile Margina şi Traian Vuia. Însă, în cazul din urmă, CNAIR a anunţat că în pofida faptului că lucrările de pe sectorul de autostradă Traian Vuia — Margina sunt în curs de finalizare, sectorul va putea fi utilizat de participanţii la trafic după ''clarificarea tuturor aspectelor de natură juridică''.
De asemenea, tot pentru finele anului 2016, mai exact pentru data de 19 decembrie, a fost anunţată de ministrul Sorin Buşe darea în circulaţie a secţiunii de metrou Laminorului — Străuleşti, eveniment care a fost amânat pentru o dată ulterioară, cândva în primul trimestru al anului 2017, ''întrucât la acest moment nu au fost finalizate o serie de lucrări privind detecţia şi alarmarea la incendiu, astfel încât să fie asigurate în totalitate condiţiile de siguranţă şi confort pentru călători''.
Deblocarea proiectelor de autostrăzi a început, potrivit lui Buşe, odată cu aprobarea OUG 7/2016 pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură, act normativ care a simplificat procesele de avizare şi eliberare a autorizaţiilor de construire, scurtând perioadele de implementare a proiectelor cu până la şase luni. La acest act normativ se adaugă ordonanţa de guvern privind unele măsuri financiare pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură, care a include unele măsuri pentru CNADNR şi CFR (plata exproprierilor necesare proiectelor de infrastructură de transport din veniturile proprii ale companiilor, plata titlurilor executorii, plata penalităţilor şi majorărilor de întârziere, schimbarea modului de alocare a banilor din bugetul de stat, posibilitatea de a organiza autorităţile locale, posibilitatea de a transfera active din zona de siguranţă rutieră către autorităţile locale), măsuri referitoare la Metrorex, respectiv introducerea la finanţare a Magistralei 6 de metrou şi reglementarea posibilităţii de a deconta din certificate verzi, măsuri referitoare la CEF (unde este alocată pentru bugetul României suma de 1,280 miliarde de euro, în special pentru proiecte în domeniul transporturilor) — transferul resurselor financiare necesare implementării proiectelor de la Ministerul Fondurilor Europene la Ministerul Transporturilor (MT) şi declararea MT ca Autoritate Naţională pentru Coordonarea CEF în domeniul transporturilor, precum şi măsuri în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor structurale în domeniul transporturilor (decontarea de la bugetul CE a fondurilor structurale alocate proiectelor de infrastructură fazate pentru care nu s-au întocmit deciziile de finanţare; decontarea de la bugetul CE a lucrărilor de autostrăzi sau linie de cale ferată pe care CNADNR/CNAIR şi CFR le execută în regie proprie; posibilitatea de a efectua plăţi din bugetul de stat).
Sorin Buşe a condus Ministerul Transporturilor timp de cinci luni, susţinând şi el că a "deblocat sistemul". Într-un interviu acordat AGERPRES, Buşe a explicat că, prin OUG 7/iunie 2016 (adoptată în timpul predecesorului său, Dan Costescu — n.r.), s-au deblocat legal o serie de proiecte, în condiţiile în care se înregistra "un blocaj extraordinar la nivel de autorizaţii de construire, acorduri de mediu, care angrenau întârzieri şi litigii financiare cu consultanţii''.
Un aspect de remarcat în acest an este faptul că CNADNR a început să execute lucrări în regie proprie. Astfel, în luna aprilie, a început reconstrucţia celor 200 de metri prăbuşiţi ai Autostrăzii Orăştie — Sibiu, Lot 3 (Cunţa-Sălişte).
De asemenea, în cursul acestui an a fost aprobat în Guvern Master Planul General de Transport, un document strategic care defineşte nevoile de finanţare simultan cu cele de dezvoltare teritorială a infrastructurii rutiere, având ca orizont de timp anul 2030. Documentul prezintă cadrul general de dezvoltare a infrastructurii de transport, sursele de finanţare, strategia de implementare a proiectelor, precum şi asigurarea activităţii de întreţinere şi reparaţii curente până în anul 2030. Totodată, stabileşte obiectivele strategice, coridoarele de transport, intervenţiile specifice şi scenariile de implementare pentru dezvoltarea echilibrată, sustenabilă şi armonizată cu obiectivele strategice transeuropene a infrastructurii de transport de pe teritoriul ţării noastre.
Potrivit datelor CNAIR, în cadrul Master Planului General de Transport sunt prevăzute continuarea şi finalizarea proiectelor pe construcţia autostrăzilor Lugoj — Deva (lot 2, 3, 4) şi Sebeş — Turda (lot 1, 2, 3, 4), până în anul 2022, perioadă care corespunde actualului exerciţiu financiar 2014-2020.
De asemenea, se are în vedere implementarea fazei a II-a a proiectelor fazate, ce vizează modernizarea/ reabilitarea DN 76 — Deva — Oradea, DN 66 — Rovinari — Petroşani, DN 56 — Craiova — Calafat, DN 5 — Bucureşti — Adunaţii Copăceni, DN 6 — Alexandria — Craiova, DN 73 — Piteşti — Braşov, dar şi lărgirea la patru benzi a Centurii Bucureşti Sud.
Pe lista proiectelor de construcţie a variantelor de ocolire/poduri şi pasaje, respectiv finalizarea fazei a II-a a acestora, se află: Varianta de Ocolire Suceava, Varianta de Ocolire Braşov, Varianta de Ocolire Tg. Jiu, Varianta de Ocolire Carei, Varianta de Ocolire Caracal, Varianta de Ocolire Săcuieni, Pasaj Ciheiului, Pod pe DN 5 la Giurgiu, Modernizare Centura Bucureşti (A1 — DN 7 şi DN 2 — A2) şi Centura de sud a Municipiului Bucureşti.
La capitolul proiectelor noi se are în vedere finanţarea construcţiei de autostrăzi în execuţie, respectiv: Autostrada Suplacu de Barcău — Borş şi Autostrada Câmpia Turzii — Ogra — Tg. Mureş.
Un al doilea lucru marcant în sectorul transporturilor a fost, în 2016, reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), începută în mandatul ministrului Dan Costescu.
CNADNR şi-a schimbat denumirea în Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), fiind totodată înfiinţată şi o nouă societate pentru dezvoltarea infrastructurii de transport rutiere — Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR).
La finele lunii octombrie, ministrul Sorin Buşe declara că, din februarie — martie 2017, CNIR ar putea prelua primul proiect, respectiv Autostrada Sibiu — Piteşti.
În ceea ce priveşte CNAIR, autorităţile doresc să o implice în proiecte mai uşoare sau de complexitate medie, cum ar fi execuţia de centuri ocolitoare. CNAIR a reparat în regie proprie ''groapa de la Orăştie — Sibiu" (tronsonul Cunţa-Sălişte), ocupându-se şi de alte proiecte, precum centura ocolitoare Suceava, Agigea, Zalău, Balş.
Într-un bilanţ prezentat când a părăsit Ministerul Transporturilor, după şase luni de mandat, Dan Costescu a subliniat că reforma CNADNR a reprezentat "cea mai mare restructurare de la înfiinţarea companiei''. Potrivit acestuia, au fost eliminate 68 de funcţii de conducere, au fost introduse departamentele de proiectare şi control (ca departamente vitale pentru noua companie de investiţii), au fost create Unităţi de Implementare a Proiectelor la nivel local, s-a asigurat tranziţia spre separarea activităţilor de investiţii şi mentenanţă şi au fost scoase la concurs 60 de posturi de specialist, pentru a transparentiza procesul de angajare şi a crea un nucleu de profesionişti pentru noua companie.
La capitolul autostrăzi, Dan Costescu a menţionat Autostrada Sebeş — Turda, proiect deblocat în mandatul său, unde au fost realizate exproprieri şi emise ordinele de ministru şi autorizaţiile de construire pe Loturile 1, 3 şi 4.
În ceea ce priveşte Autostrada Sibiu — Piteşti, în luna mai au demarat forajele/investigaţiile geotehnice, iar pe 22 noiembrie CNAIR anunţa că a avizat traseul pentru ultimele două secţiuni ale autostrăzii, după cum urmează: Secţiunea 2 Boiţa-Racoviţă, de la kilometrul 15 la kilometrul 43 şi secţiunea 3 Racoviţă-Văleni, de la kilometrul 43 la kilometrul 72. Astfel, tot traseul a fost avizat. Termenul final pentru predarea Autostrăzii Sibiu-Piteşti este 2021, termenele fiind devansate cu circa 20 de luni.
Pe 7 noiembrie, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunţa că a demarat procedurile de achiziţie publică pentru revizuirea studiului de fezabilitate şi elaborarea proiectului tehnic pentru autostrada Tg. Neamţ — Iaşi — Ungheni, documentaţia de atribuire fiind transmisă la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP), pentru verificare.
De asemenea, pe 30 septembrie 2016, CNAIR a demarat achiziţia următoarelor contracte de proiectare: elaborare studiu de fezabilitate şi proiect tehnic pentru drum de mare viteză Ploieşti — Buzău, elaborare studiu de fezabilitate şi proiect tehnic pentru drum de mare viteză Buzău — Focşani, elaborare studiu de fezabilitate şi proiect tehnic pentru drum de mare viteză Focşani — Bacău. Documentaţia a fost retransmisă în SEAP în data de 28.10.2016 şi în prezent este în curs de verificare la ANAP.
CNAIR a mai demarat, pe 3 octombrie, achiziţia publică a contractului privind elaborarea studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic pentru drum expres Legătura A3 — Aeroport Henri Coandă. Aceasta a fost retransmisă în SEAP pe 3 noiembrie 2016.
Pe 12 octombrie 2016, CNAIR a lansat procedurile pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic pentru drum de mare viteză Bacău — Paşcani, aceasta fiind retransmisă în SEAP în data de 3 noiembrie 2016.
Tot în 2016, a fost inaugurat tronsonul I al variantei de ocolire a municipiului Braşov, care face legătura între DN1 şi DN11, valoarea totală a lucrărilor ridicându-se la 59 de milioane de lei, bani proveniţi de la bugetul de stat. Tronsonul are o lungime de 7,2 km şi conţine trei poduri, două pasaje, zece podeţe, două intersecţii şi un nod rutier.
La începutul lunii decembrie, lucrările la Varianta Ocolitoare Craiova Sud au fost recepţionate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), iar tronsonul a fost deschis traficului rutier. Varianta Ocolitoare din Sudul Craiovei se desprinde din DN 6 (km 216+150) şi trece prin partea de Sud-Est a Craiovei până la DN 65( km 9+360) şi DC 87. Varianta de ocolire Craiova Sud are o lungime de 6,291 kilometri, este prevăzută cu un pasaj cu o deschidere totală de 227 de metri, 11 podeţe transversale şi opt pentru drumurile agricole, nouă staţii de preepurare şi bazine de retenţie, platforme de siguranţă şi prin folosirea acesteia se reduce timpul de parcurs de la 35-40 minute prin oraş la 6-7 minute între cele două drumuri naţionale.
În plus, ultimul tronson al centurii ocolitoare a municipiului Braşov, în lungime de 4,9 km, cu câte două benzi pe sens, a fost finalizat şi inaugurat pe 16 decembrie, în prezenţa ministrului Transporturilor, Sorin Buşe, şi a directorului general al CNAIR, Cătălin Homor. ''Ocolitoarea'' are o lungime totală de 18 kilometri, formată din trei tronsoane, care au fost finalizate în perioada 2013 — 2016, şi dă posibilitatea legăturii cu celelalte drumuri naţionale, respectiv DN13 Braşov-Târgu Mureş, DN11 Braşov-Tg. Secuiesc-Bacău, DN 73 Braşov-Cîmpulung-Piteşti, DN1 şi drumurile din vecinătatea lui. Din punct de vedere tehnic, acest tronson măsoară 4,9 kilometri, are trei poduri şi un pasaj care supratraversează ocolitoarea şi face legătura cu DJ 103, între Braşov şi localitatea Sânpetru, care va fi finalizat în luna martie.
