Comisia Europeană ia în calcul posibilitatea ca fiecare om să deţină un vehicul zburător şi este îngrijorată de modul în care escadrilele piloţilor neexperimentaţi se vor descurca cu o astfel de libertate tridimensională. Din acestă cauză Comisia Europeană a demarat un proiect de cercetare de 4.3 milioane de euro, numit MyCopter, care are ca scop asigurarea că vehiculele aeriene personale (VAP) pot zbura în grupuri organizate, "simţind" celelalte vehicule din jurul lor. "Acum se pune problema când vom avea acces la aceste vehicule, nu dacă vom avea", susţine Heinrich Bülthoff de la Institutul Max Planck pentru Cibernetică Biologică din Tübingen, Germania.
Terrafugia este o companie formată de absolvenţi ai Institutului Tehnologic din Massachusetts care are ca scop exploatarea invenţiilor dezvoltate în cadrul universităţilor. Compania speră ca anul viitor să lanseze "Transition", o aeronavă uşoară propulsată de elice, care poate să aterizeze pe o pistă, să îşi plieze aripile şi să fie condusă în continuare la fel ca o maşină. Lucrările nu au evoluat mereu conform planului, deşi în domeniul propulsiei avioanelor uşoare se fac progrese remarcabile datorită evoluţiei dronelor-elicopter.
În ciuda progresului proiectului demarat de Terrafugia, MyCopter se concentrează asupra elicopterelor de tip VAP, deoarece acestea nu vor avea nevoie de o pistă: poţi decola cu acest vehicul dintr-un spaţiu de parcare. "Căutăm căi de decolare şi aterizare verticală, deoarece nu vrem să depindem de aeroporturi pentru a putea călători. În orice caz, mai există o problemă: nu ne aşteptăm ca şoferii obişnuiţi de maşini să ştie cum să piloteze un elicopter". Membrii proiectului MyCopter urmăresc să instituie norme de zbor autonom, inclusiv de detecţie, de deplasare în grupuri, de control şi de simulare, toate acestea pentru a dezvolta interfeţe simple pentru viitorii piloţi. Dezvoltarea unui senzor precis va fi cel mai important lucru pentru MyCopter. Echipa condusă de Dario Floreano de la Şcoala Politehnică Federală din Lausanne caută combinaţia optimă de senzori anticoliziune de care au nevoie vehiculele aeriene cu caracter personal. Cercetătorii proiectează un sistem în care fiecare vehicul emite semnale radio către toate celelalte şi măsoară semnalul tipul necesar pentru a primi un semnal de răspuns, pentru a se menţine la o distanţă sigură. "Va funcţiona chiar şi când GPS-ul nu va fi pornit", susţine Floreano, adăugând că un astfel de sistem este acum testat pe un grup de zece roboţi cu patru rotoare, ca parte a proiectului Swarmanoid finanţat de Comisia Europeană.
Echipa lui Floreano a dezvoltat deja senzori de imagine cu acoperire de 360 de grade. Dacă vizibilitatea este slabă, senzorii acustici intră în acţiune. "Se pot calcula viteza cu care merge o aeronavă şi distanţa la care aceasta se află cu ajutorul zgomotului pe care aceasta îl face", susţine Floreano. Vor fi testaţi şi senzorii necesari tehnologiei LIDAR (metoda optică de sondare la distanţă. Echipa de la Şcoala Politehnică Federală din Lausanne speră să construiască un sistem de senzori ca exemplu până în anul 2014. Din fericire, unele din descoperirile MyCopter vor fi aplicate înainte de lansarea pe piaţă a elicopterelor: dezvoltarea unor algoritmi de deplasare în grupuri vor face mai uşor zborul dronelor în spaţiul aerian civil, iar interfeţele mai simple ar putea face mai lejer zborul cu aceste vehicule aeriene.
În ceea ce priveşte înlocuirea automobilelor, există tehnologia de construire a noilor vehicule, dar "realizarea acestora la preţuri accesibile este o altă problemă", declară Bülthoff.
