La începutul secolului 21, cercetătorii climatologi anunţau un ritm lent de topire al calotelor glaciare din Groenlanda şi Antarctica, în condiţiile creşterii temperaturii la nivel global. Temperaturile record din ultimul deceniu au arătat, însă, că s-au înşelat. Gheţarii s-au topit într-un ritm mult accelerat decât cel prevăzut. Situaţia a pus pe jar întreaga comunitate ştiinţifică mondială, care a încercat să descifreze cauzele reale ale fenomenului, în condiţiile în care o topire accentuată s-a făcut simţită şi în cazul gheţarilor montani din Anzi, Himalaya, Kilimanjaro sau Alpi, unii dintre ei fiind ameninţaţi cu dispariţia completă. Iar consecinţele topirii accelerate a marilor gheţari ai Terrei pot fi catastrofale, dacă luăm în calcul inundarea oraşelor costiere, dispariţia unor insule şi faptul că gheţarii montani sunt o sursă importantă de apă proaspătă pentru miliarde de oameni, atenţionează oamenii de ştiinţă.
2. Cartografierea genomului uman
În interiorul fiecărei celule umane întâlnim cele 23 de perechi de molecule de ADN – cromozomii noştri – care conţin informaţia necesară construirii unui întreg organism. După 10 ani de muncă şi colaborări internaţionale în domeniul geneticii, în anul 2000 a fost publicată prima schiţă a întregului genom uman, urmată de o versiune completată în anul 2003. Harta genomului uman, supranumită şi “Cartea vieţii, a făcut posibilă „descifrarea” corpului uman până în cele mai mici detalii, precum şi aflarea unor metode noi de tratare a bolilor.
3. Dovezi clare ale existenţei apei pe Marte
În 2008, NASA a anunţat că a descoperit cu ajutorul sondei Phoenix că există apă pe planeta roşie. Mai mult, acest lucru sugera prezenţa unui mediu favorabil apariţiei şi dezvoltării vieţii. În urma unor săpături făcute în apropierea polului nord al planetei, modulul Phoenix a descoperit câteva porţiuni albicioase în solul proaspăt dezgolit. La momentul descoperirii, cercetătorii nu şi-au putut da seama dacă este vorba despre gheaţă sau despre sare. A devenit clar că era vorba despre gheaţă, abia câteva zile mai târziu, când fragmentele albe dispăruseră. Pornind de la aceste observaţii, au dedus că este vorba despre gheaţa care s-a evaporat datorită căldurii rezultate din înlăturarea solului. Cercetări anterioare identificaseră deja minerale care indicau că apa a existat cândva pe planeta roşie.
4. Celule stem obţinute din celule ale pielii
În 2007, oameni de ştiinţă de la Kyoto University şi de la University of Wisconsin-Madison au descoperit, simultan, o metodă de obţinere a celulelor stem fără să recurgă la distrugerea unor embrioni. Mai exact, cele două echipe au reuşit să transforme celule adulte ale pielii în celule stem, deschizând astfel calea unor noi tratamente împotriva cancerului, diabetului sau maladiei Alzheimer. Noua descoperire le-a permis medicilor să poată folosi celule cu ADN-ul pacientului pentru refacerea organelor bolnave, dar şi să tempereze vocile care protestau vehement împotriva distrugerii de embrioni pentru obţinerea celulelor stem.
5. Roboţii din viaţa noastră
Cyborg-ii au devenit o realitate. Progresele tehnologice din ultimul deceniu au pus umărul ca oamenii să poată dirija cu mintea un braţ robotic sau un computer. În anul 2000, cercetători de la Duke University Medical Center au implantat electrozi în creierul unor maimuţe şi le-au învăţat să mănânce cu ajutorul unui braţ robotic. Un astfel de neurocip ar putea restabili, într-o bună zi, funcţiile motorii la pacienţii paralizaţi. O altă echipă de cercetători, de la MIT Media Lab Europe, de această dată, a dezvoltat o metodă pentru detectarea non-invazivă a undelor cerebrale. În 2004, au reuşit să controleze mişcările unui personaj dintr-un joc video, folosind aceste semnale. Pentru prima dată, braţele robotice activate cu ajutorul impulsurilor nervoase au fost testate la Rehabilitation Institute of Chicago, în 2001, de Jesse Sullivan, un pacient care avea ambele braţe amputate. Mai târziu, în 2009, Pierpaolo Petruzziello a devenit prima persoană cu braţele amputate capabilă să facă mişcări complexe cu braţul robotic pe care-l avea conectat cu fire şi electrozi la terminaţiile nervoase ale segmentului de braţ ce-i mai rămăsese, doar cu ajutorul gândului.
2. Cartografierea genomului uman
În interiorul fiecărei celule umane întâlnim cele 23 de perechi de molecule de ADN – cromozomii noştri – care conţin informaţia necesară construirii unui întreg organism. După 10 ani de muncă şi colaborări internaţionale în domeniul geneticii, în anul 2000 a fost publicată prima schiţă a întregului genom uman, urmată de o versiune completată în anul 2003. Harta genomului uman, supranumită şi “Cartea vieţii, a făcut posibilă „descifrarea” corpului uman până în cele mai mici detalii, precum şi aflarea unor metode noi de tratare a bolilor.
3. Dovezi clare ale existenţei apei pe Marte
În 2008, NASA a anunţat că a descoperit cu ajutorul sondei Phoenix că există apă pe planeta roşie. Mai mult, acest lucru sugera prezenţa unui mediu favorabil apariţiei şi dezvoltării vieţii. În urma unor săpături făcute în apropierea polului nord al planetei, modulul Phoenix a descoperit câteva porţiuni albicioase în solul proaspăt dezgolit. La momentul descoperirii, cercetătorii nu şi-au putut da seama dacă este vorba despre gheaţă sau despre sare. A devenit clar că era vorba despre gheaţă, abia câteva zile mai târziu, când fragmentele albe dispăruseră. Pornind de la aceste observaţii, au dedus că este vorba despre gheaţa care s-a evaporat datorită căldurii rezultate din înlăturarea solului. Cercetări anterioare identificaseră deja minerale care indicau că apa a existat cândva pe planeta roşie.
4. Celule stem obţinute din celule ale pielii
În 2007, oameni de ştiinţă de la Kyoto University şi de la University of Wisconsin-Madison au descoperit, simultan, o metodă de obţinere a celulelor stem fără să recurgă la distrugerea unor embrioni. Mai exact, cele două echipe au reuşit să transforme celule adulte ale pielii în celule stem, deschizând astfel calea unor noi tratamente împotriva cancerului, diabetului sau maladiei Alzheimer. Noua descoperire le-a permis medicilor să poată folosi celule cu ADN-ul pacientului pentru refacerea organelor bolnave, dar şi să tempereze vocile care protestau vehement împotriva distrugerii de embrioni pentru obţinerea celulelor stem.
5. Roboţii din viaţa noastră
Cyborg-ii au devenit o realitate. Progresele tehnologice din ultimul deceniu au pus umărul ca oamenii să poată dirija cu mintea un braţ robotic sau un computer. În anul 2000, cercetători de la Duke University Medical Center au implantat electrozi în creierul unor maimuţe şi le-au învăţat să mănânce cu ajutorul unui braţ robotic. Un astfel de neurocip ar putea restabili, într-o bună zi, funcţiile motorii la pacienţii paralizaţi. O altă echipă de cercetători, de la MIT Media Lab Europe, de această dată, a dezvoltat o metodă pentru detectarea non-invazivă a undelor cerebrale. În 2004, au reuşit să controleze mişcările unui personaj dintr-un joc video, folosind aceste semnale. Pentru prima dată, braţele robotice activate cu ajutorul impulsurilor nervoase au fost testate la Rehabilitation Institute of Chicago, în 2001, de Jesse Sullivan, un pacient care avea ambele braţe amputate. Mai târziu, în 2009, Pierpaolo Petruzziello a devenit prima persoană cu braţele amputate capabilă să facă mişcări complexe cu braţul robotic pe care-l avea conectat cu fire şi electrozi la terminaţiile nervoase ale segmentului de braţ ce-i mai rămăsese, doar cu ajutorul gândului.
