Profesorul de neurologie Michael Graziano crede că există într-adevăr un suflet al oamenilor, care poate fi explicat ştiinţific: un anumit tip de informaţie, aflat într-o structură complexă, în creierul nostru.
Neurologii înţeleg, în mare, cum creierul poate procesa informaţiile, însă nu şi cum el este conştient de aceste informaţii. Când o anumită parte a creierului este vătămată, nu se ştie dacă pacientul pierde o anumite categorie de cunoştinţe, precum vederea sau limbajul, sau dacă el poate pierde şi o parte din conştiinţă. Profesorul de neurologie de la Universitatea Princeton, Michael Graziano, spune că la această întrebare ar putea răspunde sindromul neglijenţei hemispaţiale. "Este unul din cele mai fascinante şi oribile sindromuri din literatura medicală", spune Graziano, într-un articol apărut în Huffington Post. "Imaginaţi-vă că vă treziţi la spital după un atac cerebral şi descoperiţi că jumătate din lumea voastră a dispărut. Partea stângă a spaţiului şi tot ce există în ea a dispărut din mintea voastră. Puteţi să vorbiţi doar cu oamenii care stau în dreapta patului de spital, dar când ajung în stânga dispar din mintea voastră. Îmbrăcaţi partea dreaptă a corpului, dar uitaţi să o îmbrăcaţi şi pe stânga (...) Nu vă daţi seama de această situaţie, întrucât nu mai conştientizaţi partea stângă a spaţiului şi nu realizaţi că vă lipseşte ceva", explică neurologul.
Ciudatul sindrom nu este doar orbire, ci o orbire a minţii, care acoperă vederea, atingerea, auzul, memoria şi conceptele, spune Graziano. Acest sindrom poate apărea în urma leziunilor din mai multe zone ale creierului, însă, cel mai des, pierderea conştiinţei este asociată cu o regiunea a cortexului cerebral aflată deasupra urechii, în partea dreaptă a creierului.
Sindromul neglijenţei hemispaţiale sugerează că conştiinţa nu se află peste tot în creier, ci poate fi amplasată în anumite părţi ale lui, spune profesorul de neurologie. El precizează că acest sindrom sugerează că conştiinţa este construită, cel puţin parţial, într-un loc special din creier, existând o relaţie strânsă între ea şi atenţie.
Graziano spune că descoperirile sunt controversate, întrucât această parte a creierului are un rol important în gândirea socială - în înţelegerea minţii altor oameni. Neurologul crede că cele două funcţii - conştiinţa şi inteligenţa socială nu sunt rivale, ci sunt înrudite. "Conştiinţa poate fi o parte a instrumentelor pe care le folosim pentru a ne înţelege pe noi şi pe ceilalţi. Poate fi o funcţie a creierului nostru social", argumentează Graziano. Neurologul crede că există un spirit, un suflet, dar nu aşa cum este el imaginat de oameni. "Sufletul este o informaţie de un anumit tip, construită într-o structură complexă, în creierul nostru. Este unic fiecăruia din noi şi este preţios întrucât nu este etern", spune cercetătorul.
