Ministerul Transporturilor a oferit răspunsuri clare privind strategia economică pentru Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, în urma unei interpelări în Senatul României. Deşi discuţiile privind reorganizarea regiilor autonome sunt în desfăşurare, statutul special al AFDJ, stabilit prin acorduri internaţionale, rămâne un factor esenţial în luarea oricărei decizii.
AFDJ Galaţi, o administraţie cu statut special
AFDJ Galaţi nu este o regie autonomă obişnuită, ci una cu un rol strategic de importanţă internaţională. Înfiinţată pe baza Convenţiei de la Belgrad din 1948, AFDJ administrează 1.005 km de Dunăre fluvială şi maritimă, având responsabilitatea menţinerii navigabilităţii pe sectorul românesc al fluviului. Această poziţie face ca orice schimbare majoră în structura sa să necesite aprobarea tuturor semnatarilor Convenţiei de la Belgrad.
Ministerul Transporturilor a subliniat că AFDJ Galaţi nu desfăşoară activităţi comerciale, ci operează ca un monopol reglementat, având un rol-cheie în asigurarea condiţiilor de navigaţie. De asemenea, regia este beneficiara unor proiecte europene monitorizate strict, iar modificarea statutului său ar putea avea consecinţe financiare semnificative, inclusiv returnarea fondurilor primite.
Reorganizare, dar fără privatizare
În contextul jaloanelor de aderare la OCDE, Guvernul României a analizat, pe 19 februarie 2025, posibilitatea reorganizării regiilor autonome. Discuţiile s-au axat pe separarea activităţilor comerciale de cele administrative, însă Ministerul Transporturilor a dat asigurări că nu s-a luat în calcul privatizarea AFDJ.
Mai mult, autorităţile susţin că divizarea activităţilor nu este aplicabilă în cazul AFDJ, având în vedere statutul său unic şi reglementările internaţionale care îi guvernează funcţionarea.
Creştere economică prin dezvoltarea tranzitului naval
În ultimii ani, AFDJ Galaţi a înregistrat o creştere semnificativă a veniturilor, în special datorită măsurilor implementate în cadrul iniţiativei europene „Solidarity Lanes”. Aceasta a vizat creşterea capacităţii de tranzit pe Canalul Sulina, permiţând trecerea unui număr mai mare de nave, inclusiv pe timp de noapte.
Ca rezultat, în 2022 veniturile AFDJ au depăşit cheltuielile cu 6,8 milioane lei, iar în 2023, cu 26,2 milioane lei. O parte din aceste sume au fost virate la bugetul de stat, iar restul a fost reinvestit în modernizarea infrastructurii de navigaţie. Mai mult, AFDJ nu a înregistrat pierderi în ultimii 15 ani, menţinându-şi echilibrul financiar printr-o administrare eficientă.
Concluzie: stabilitate şi continuitate pentru AFDJ
Deşi în România se discută despre reforma regiilor autonome, statutul special al AFDJ Galaţi pare a fi un argument solid pentru menţinerea sa în actuala formă. Ministerul Transporturilor susţine în continuare acest model, având în vedere atât angajamentele internaţionale, cât şi eficienţa dovedită a regiei.
Într-un context geopolitic sensibil, cu un rol esenţial în tranzitul naval pe Dunăre, AFDJ Galaţi rămâne o administraţie-cheie pentru infrastructura de transport a României, dar şi pentru partenerii internaţionali care depind de navigabilitatea fluviului.
Articole similare:
Ce declară conducerea vs sindicatele despre posibila transformare a AFDJ Galaţi în SRL
AFDJ Galaţi transformată în SRL? România riscă să piardă controlul gurilor Dunării!
VIDEO: Sună vapoarele în port, în semn de protest faţă de privatizarea AFDJ Galaţi
