Starea planetei se degradează în ritm alert, după ce populaţia globală s-a dublat din 1950, iar dacă umanitatea nu îşi va schimba rapid atitudinea, în scurt timp se va ajunge la situaţii critice, potrivit unui raport al Programului ONU pentru Mediu.
Al cincilea raport referitor la "Viitorul ecologic al planetei", Geo-5, a fost publicat miercurea trecută ca preambul al Summitului pe tema dezvoltării durabile Rio-20, care se va desfăşura în perioada 20-22 iunie la Rio. Raportul precedent datează din 2007. "Dacă această situaţie persistă, dacă structurile actuale de producţie şi consum al resurselor naturale continuă şi nu se face nimic pentru schimbarea evoluţiei, guvernele vor trebui să îşi asume responsabilitatea unui nivel de degradare şi repercusiuni fără precedent", precizează Achim Steiner, director general al programului ONU. Potrivit raportului, din cele 90 de obiective considerate prioritare de către statele membre ale Programului, numai patru au înregistrat progrese semnificative. Printre acestea se află eliminarea substanţelor care afectează stratul de ozon, în vederea prevenirii a milioane de cazuri de cataractă până în 2100 şi a milioane de cazuri de cancer de piele până în 2050, precum şi eliminarea plumbului din carburanţi. Dar, în continuare, peste 600 de milioane de persoane nu vor avea acces la apă potabilă până în 2015, deşi lucrurile s-au mai îmbunătăţit în acest sens, iar alţi 2,5 miliarde de oameni nu vor avea acces la medicamente.
De asemenea, cercetarea a înregistrat progrese în reducerea poluării marine, care rămâne totuşi la un nivel dramatic. Creşterea acidităţii apelor marine a provocat o degradare a recifelor de corali cu un nivel de 38 la sută începând din 1980 încoace, a căror supravieţuire este ameninţată cu dispariţia până în 2050. Scurgerile de petrol în mare s-au diminuat în ultimii 20 de ani. S-au înregistrat de asemenea unele progrese cu privire la 40 de obiective, printre care extinderea zonelor protejate, precum parcurile naţionale - la 13 la sută din suprafaţa terestră - şi despădurirea, care a fost redusă de la 16 milioane de hectare pe an în anii '90 la 13 milioane pe an în anii 2000-2010. Totodată progrese minore sau aproape de zero s-au înregistrat cu privire la 24 de obiective.
Astfel, emisiile de gaze cu efect de seră s-ar putea dubla în următorii 50 de ani, odată cu creşterea temperaturii medii cu peste 3 grade. Pentru o creştere a temperaturii de 2,5 grade, costul economic este de circa 1-2 la sută din PIB.
Între timp, s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte eficienţa energentică, iar unele state semnatare ale protocolului de la Kyoto şi-au redus puţin emisiile.
Situaţia stocurilor de peşte se deteriorează, deşi, în zonele marine protejate, acestea se refac. Numărul inundaţiilor a crescut cu 230 la sută între 1980 şi 2000, iar al perioadelor de secetă cu 38 la sută.
Alte opt obiective au înregistrat un regres semnificativ. Astfel, degradarea biodiversităţii, determinantă pentru viaţa oamenilor, a sporit, iar 20 la sută dintre speciile de vertebrate sunt ameninţate cu dispariţia.
Din lipsă de date, nu au putut fi cuantificate rezultatele legat de 14 obiective.
Raportul lasă în continuare loc iniţiativelor, sugerând că încă se pot atinge obiective ambiţioase până în 2050, cu atât mai mult cu cât se "consolidează strategiile actuale", şi insistă pe obiectivele cuantificabile. Printre iniţiativele reuşite sunt menţionate consolidarea comerţului, inovarea tehnologiilor şi altele. Documentul insistă pe concentrarea pe factorii responsabili pentru modificările climatice, precum creşterea populaţiei, consumul iraţional, transporturile. "Geo-5 aminteşte liderilor mondiali şi naţiunilor prezente la conferinţa Rio-20 că tranziţia definitivă către o economie ecologică cu emisii reduse de CO2 şi utilizarea eficientă a resurselor trebuie adoptată de urgenţă", conchide Steiner.
