În ţările din această regiune unde parcurile naţionale adăpostesc populaţii importante de urşi şi lupi, ecologiştii încearcă de ani buni, dar cu prea puţin succes, să-i sensibilizeze pe cetăţeni în privinţa pericolelor la adresa biodiversităţii, provocate de dispariţia suprafeţelor împădurite. Albania se confruntă cu cea mai alarmantă situaţie. Înainte de 1990, teritoriul ţării era acoperit în proporţie de 51 la sută de păduri, potrivit Ministerului Mediului. În prezent, suprafaţa s-a redus la 25 la sută, susţin surse avizate. În regiunea sudică, 102 de hectare de pădure au fost tăiate la Vlora pentru a construi ilegal clădiri, potrivit Asociaţiei naţionale a pădurilor. Iar tăierile ilegale, de zece ori mai multe decât cele făcute în mod legal, potrivit statisticilor oficiale, afectează de asemenea parcul naţional Lura, una dintre bijuteriile Balcanilor. Sunt prevăzute sancţiuni, dar până în prezent nu au fost obţinute progrese.
În România, care are cea mai mare suprafaţă de păduri virgine din Europa, după Rusia (300.000 de hectare) situaţia este asemănătoare. În Parcul naţional Piatra Craiului, din Munţii Carpaţi, circa 300 de hectare de pădure au fost defrişate în perioada 2004-2007, potrivit organizaţiei neguvernamentale Agent Green, care a denunţat această "crimă". "Este un dezastru. Dacă se continuă aşa, (regiunea) se va transforma într-un deşert", a afirmat un militant al organizaţiei. În această ţară în care comuniştii au confiscat proprietatea privată, retrocedările făcute după întoarcerea la democraţie în 1989 au avut un impact negativ asupra pădurilor, a admis secretarul de Stat pentru Păduri, Cristian Apostol. În acea perioadă, "deşi aveam legea, nu existau structurile de control necesare" pentru a evita ca proprietarii să defrişeze terenurile retrocedate, a explicat el.
Autorităţile de la Bucureşti confiscă anual circa 170.000 de metri cubi de lemn tăiaţi ilegal. "Din 25.000 de procese verbale întocmite de pădurari în trei-patru ani", numai două s-au soldat cu condamnări, potrivit lui Apostol, care evocă faptul că legea este "interpretabilă".
Peste 180.000 de hectare au fost defrişate ilegal în România din 1990, potrivit rapoartelor la care a făcut referire Apostol. Însă, potrivit acestuia, situaţia a evoluat pozitiv şi sistemul actual de administrare a pădurilor este eficient. Suprafaţa împădurită ar putea fi în creştere, a spus el.
În Serbia unde există de asemenea păduri intacte, asociaţia Endemit denunţă defrişările din parcul naţional Kopaonik pentru construirea unor terenuri de sport. "Guvernul nostru trebuie să hotărască dacă strategia sa este dezvoltarea turismului sau protejarea mediului", susţin oficialii asociaţiei.
În Bosnia, unde războiul din perioada 1992-1995 a cauzat pagube importante, 1.200 de gatere din 1.800 ar fi ilegale, potrivit presei.
Incendiile, declanşate intenţionat sau din greşeală, reprezintă de asemenea un pericol pentru pădurile din Balcani. În Macedonia, peste 35.000 de hectare au ars în 2007.
Despăduririle duc la alunecări de teren, inundaţii şi periclitează supravieţuirea urşilor, avertizează asociaţia Fondul mondial pentru natură (WWF). Puse în faţa acestor pericole, Guvernele şi organizaţiile neguvernamentele iau măsuri. În Croaţia, legea limitează cu stricteţe construcţiile autorizate în zonele împădurite. România susţine că va înăspri sancţiunile împotriva comerţului ilegal cu lemne. De asemenea, se intensifică plantarea de arbori: 6.000 de hectare pe an în Serbia, 15.000 de hectare prevăzute în 2010 în România şi 30 de milioane de arbori în Macedonia. Însă preşedintele asociaţiei Agent Green din România, Gabriel Păun, a explicat că ce se plantează în prezent "va deveni o pădure matură în 80 de ani". Până atunci, habitatele naturale tipice pădurilor riscă să dispară complet...
În România, care are cea mai mare suprafaţă de păduri virgine din Europa, după Rusia (300.000 de hectare) situaţia este asemănătoare. În Parcul naţional Piatra Craiului, din Munţii Carpaţi, circa 300 de hectare de pădure au fost defrişate în perioada 2004-2007, potrivit organizaţiei neguvernamentale Agent Green, care a denunţat această "crimă". "Este un dezastru. Dacă se continuă aşa, (regiunea) se va transforma într-un deşert", a afirmat un militant al organizaţiei. În această ţară în care comuniştii au confiscat proprietatea privată, retrocedările făcute după întoarcerea la democraţie în 1989 au avut un impact negativ asupra pădurilor, a admis secretarul de Stat pentru Păduri, Cristian Apostol. În acea perioadă, "deşi aveam legea, nu existau structurile de control necesare" pentru a evita ca proprietarii să defrişeze terenurile retrocedate, a explicat el.
Autorităţile de la Bucureşti confiscă anual circa 170.000 de metri cubi de lemn tăiaţi ilegal. "Din 25.000 de procese verbale întocmite de pădurari în trei-patru ani", numai două s-au soldat cu condamnări, potrivit lui Apostol, care evocă faptul că legea este "interpretabilă".
Peste 180.000 de hectare au fost defrişate ilegal în România din 1990, potrivit rapoartelor la care a făcut referire Apostol. Însă, potrivit acestuia, situaţia a evoluat pozitiv şi sistemul actual de administrare a pădurilor este eficient. Suprafaţa împădurită ar putea fi în creştere, a spus el.
În Serbia unde există de asemenea păduri intacte, asociaţia Endemit denunţă defrişările din parcul naţional Kopaonik pentru construirea unor terenuri de sport. "Guvernul nostru trebuie să hotărască dacă strategia sa este dezvoltarea turismului sau protejarea mediului", susţin oficialii asociaţiei.
În Bosnia, unde războiul din perioada 1992-1995 a cauzat pagube importante, 1.200 de gatere din 1.800 ar fi ilegale, potrivit presei.
Incendiile, declanşate intenţionat sau din greşeală, reprezintă de asemenea un pericol pentru pădurile din Balcani. În Macedonia, peste 35.000 de hectare au ars în 2007.
Despăduririle duc la alunecări de teren, inundaţii şi periclitează supravieţuirea urşilor, avertizează asociaţia Fondul mondial pentru natură (WWF). Puse în faţa acestor pericole, Guvernele şi organizaţiile neguvernamentele iau măsuri. În Croaţia, legea limitează cu stricteţe construcţiile autorizate în zonele împădurite. România susţine că va înăspri sancţiunile împotriva comerţului ilegal cu lemne. De asemenea, se intensifică plantarea de arbori: 6.000 de hectare pe an în Serbia, 15.000 de hectare prevăzute în 2010 în România şi 30 de milioane de arbori în Macedonia. Însă preşedintele asociaţiei Agent Green din România, Gabriel Păun, a explicat că ce se plantează în prezent "va deveni o pădure matură în 80 de ani". Până atunci, habitatele naturale tipice pădurilor riscă să dispară complet...
