Nivelul oceanului în dreptul unei porţiuni a coastei atlantice a Statelor Unite, pe care se află oraşe ca New York şi Boston, creşte de până la patru ori mai rapid decât media mondială, potrivit unui studiu publicat duminică de revista Nature Climate Change.
Acest fenomen, aflat în legătură cu modificările climatice, sporeşte riscul de inundare a uneia dintre cele mai dens populate zone de coastă şi ameninţă biodiversitatea zonelor umede, potrivit acestui studiu al Centrului american de Supraveghere Geologică USGS. Aceste concluzii sunt publicate în contextul în care experţi din cadrul Consiliului Naţional american pentru Cercetare au apreciat vineri că o creştere a nivelului mării din cauza încălzirii climatice ar putea să se dovedească de două până la trei ori mai importantă în acest secol decât s-a prevăzut anterior.
Începând din 1990, de-a lungul unei fâşii de aproximativ 1.000 de kilometri a coastei atlantice a Statelor Unite, analizată în articolul din Nature Climate Change, nivelul mării a crescut cu 2 până la 3,7 milimetri pe an. La nivel mondial, creşterea se situează între 0,6 şi 1 milimetru, precizează studiul, bazat pe relevee de maree. În cazul în care încălzirea continuă, nivelul mării în această zonă a coastei atlantice ar putea creşte până în 2100 cu 30 de centimetri peste creşterea medie de 1 metru la nivel mondial, avansată de către proiecţiile cercetătorilor.
Particularitatea acestei zone de coastă ar proveni de la modelul climatic aflat la baza proiecţiilor, a declarat pentru AFP oceanografa Kara Doran de la USGS. "În momentul în care apa dulce care provine de la topirea calotei glaciare din Groenlanda ajunge în Oceanul Atlantic, ea perturbă circulaţia curenţilor, care sunt încetiniţi", a precizat ea. Această încetinire a curentului Gulf Stream antrenează o creştere a nivelului mării de-a lungul coastei, un fenomen deosebit de pronunţat având loc acolo unde curentul se îndreaptă către larg, a adăugat Doran. "Creşteri extrem de importante ale nivelului mării, care se petrec poate o dată sau de două ori pe an, iarna sau în cursul furtunilor tropicale, riscă să se repete mai des", este de părere Doran, consecinţa fiind o erodare sporită a plajelor şi multiplicarea inundaţiilor.
În 2007, Grupul Experţilor ONU în Climat (GIEC) a prognozat o creştere a nivelului oceanelor de până la 59 de centimetri până în 2100. Aceasta reprezintă o ameninţare importantă pentru numeroase state insulare mici. De atunci, studiile au revizuit această valoare în creştere, cu până la un metru, din cauza unui rol considerat important al topirii gheţarilor din Arctica.
Într-un studiu publicat în Nature Climate Change, cercetători europeni privesc dincolo de 2100. Potrivit calculelor, o creştere a temperaturilor cu 2°C ar provoca, în 2300, o creştere cu 2,7 metri faţă de nivelul actual. Limitarea încălzirii la doar 1,5°C ar produce o creştere a nivelelor oceanelor cu 1,5 metri.
Obiectivul actual al comunităţii internaţionale este să limiteze încălzirea globală la mai puţin de 2°C faţă de perioada preindustrială, ştiind că temperatura globală a crescut deja cu aproape 1°C. "Dat fiind timpul necesar ca gheţarii şi masele de apă să reacţioneze la încălzire, emisiunile noastre actuale (de gaze poluante) vor fi determinante pentru nivelele mărilor în secolele următoare", subliniază Michiel Schaeffer, autorul studiului, un cercetător la Universitatea Wageningen din Olanda.
