Dispariţia albinelor pe planeta noastră poate acutiza criza alimentară, care a început deja, avertizează banca agricolă Rabobank. După cum spunea omul de ştiinţă Albert Einstein, în cazul în care albinele vor dispărea, patru ani mai târziu vor dispărea şi oamenii, evocă spusele savantului The Daily Telegraph.
Poate că Einstein să fi exagerat, secara, grâul şi orezul sunt polenizate de vânt. Dar, cu toate acestea, ca urmare a polenizării de către insecte se dezvoltă culturi ce furnizează o treime din totalul resurselor de hrană ale omenirii, au calculat experţii. În plus, circa 80-90% din polenizare se face de către albine; fluturii şi moliile nu se pot ocupa de suprafeţe mari.
Este vorba de culturi care furnizează 35% din caloriile necesare corpului uman, precum şi cele mai multe dintre minerale, vitamine şi antioxidanţi. Fără insecte polenizatoare nu vor exista nuci, pepeni şi fructe de pădure.
Insectele contribuie, de asemenea, la polenizarea citricelor, merelor, cepei, broccoli, dovleceilor (inclusiv zucchini), fasolei, ardeilor, vinetelor, castraveţilor, roşiilor, fasolei Fava, cafelei, cacao, avocado şi nucilor de cocos. Iar, respectivele culturi se caracterizează printr-o creştere rapidă şi fac parte din cel mai valoros segment al industriei alimentare la nivel mondial.
Dispariţia albinelor s-a intensificat în 2006. În fiecare an în SUA dispar între 30-35% din coloniile de albine, deşi de obicei doar un procent de 10% nu poate supravieţui iarna.
Din 1961, producţia agricolă, care depinde de activitatea albinelor, a crescut de patru ori, în timp ce numărul coloniilor de albine s-a înjumătăţit, iar numarul de albine per hectar a scăzut cu aproximativ 90%. În Europa în fiecare an se pierd 20% de familii de albine, o tendinţă similară începând să se regăsească şi în America Latină şi Asia.
„Agricultorii reuşesc deocamdată să-şi crească produsele cu un număr mic de colonii de albine, şi nu există încă date privind o posibilă reducere a randamentului, dar întrebarea este cât timp vor reuşi să facă acest lucru dacă respectiva tendinţă va continua?”, se menţionează în raportul Rabobank.
World Wide Fund for Nature (WWF) enumără motivele posibile de reducere a populaţiilor de albine, menţionând printre acestea malnutriţia, pesticidele, agenţii patogeni, deficitul imunitar, acarienii, ciupercile, practica modernă de apicultură ( recurgerea la antibiotice sau transportul de stupi pe distanţe lungi), radiaţiile electromagnetice.
În Germania, Franţa şi Italia unele tipuri de pesticide au fost deja interzise, iar Marea Britanie este în prezent angrenată în revizuirea normelor de utilizare a pesticidelor, după ce s-a constatat că acestea pot afecta memoria şi imunitatea albinelor.
Dar, fără îngrăşăminte nu se poate: în fiecare an populaţia Pământului creşte cu 70 de milioane de oameni. În plus, o parte semnificativă a recoltei de cereale din SUA, Argentina şi UE este destinată producerii de biocombustibili pentru automobilele ecologice. În acest context, Rabobank propune interzicerea utilizării pesticidelor cel puţin în timpul zilei, atunci când albinele colectează polenul.
Recent, oameni de ştiinţă ruşi au avansat o nouă teorie care explică dispariţia albinelor - conexiunea wireless. După ce într-un sat din regiunea Sverdlov au fost ridicate antene wireless, localnicii au sesizat o scădere bruscă a coloniilor de albine. Compania regională de telecomunicaţii neagă însă orice legătură, încercând să demonstreze cu acte că antenele sale nu au nicio influenţă asupra siguranţei insectelor.
