Arheologii care lucrau în cadrul compexului de ruine de la Xultun, situate în Guatemala, au descoperit recent cel mai vechi calendar mayaş cunoscut până în prezent. Calendarul respectiv datează din secolul al IX-lea, fiind mai vechi cu câteva sute de ani decât celebrul calendar mayaş anterior, care prezicea sfârşitul lumii în anul 2012. Situl arheologic descoperit în Guatemala include nu doar cel mai vechi calendar mayaş, ci şi cele mai vechi picturi murale ale acestei civilizaţii misterioase şi fascinante.
Civilizaţia Maya a ocupat America Centală din anul 2000 î.e.n. până la declinul şi asimilarea sa, în urma colonizării înfăptuite de conchistatorii spanioli din secolul al XV-lea e.n. Mayaşii încă îi fascinează pe mulţi cercetători, estimându-se că multe situri Maya sunt ascunse în junglă. Ruinele de la Xultun au fost descoperite în premieră în anul 1912, iar încercările de cartografiere din anii 1920 şi 1970 au dezvăluit o mare parte din structura sitului. În anul 2005, cercetătorul William Saturno, pe atunci în cadrul Universităţii din New Hampshire, a descoperit cele mai vechi picturi murale făcute de mayaşi, în cadrul unui sit mai mic, intitulat San Bartolo şi aflat la doar câţiva kilometri de Xultun. Dr. Saturno, în prezent cercetător la Universitatea din Boston, este uluit de faptul că picturile şi calendarul s-au conservat atât de bine, sub un strat de sol gros de un metru care a protejat situl, mai mult de un mileniu, de nenumărate sezoane ploioase, de acţiunea insectelor şi de vegetaţia luxuriantă. "Am descoperit cu surprindere că trei dintre cei patru pereţi ai camerei au fost extrem de bine păstraţi, iar tavanul este acoperit de asemenea de picturi bine conservate", declară dr. Saturno. Excavaţiile au fost făcute cu ajutorul unor granturi oferite de National Geographic, care a pregătit deja un tur fotografic de rezoluţie înaltă al camerei. Pe peretele de est sunt reprezentate figuri şi siluete în poziţie aşezată, îmbrăcate în negru, care poartă pe cap ornamente sofisticate, asemănătoare cumva cu mitra unui episcop. Toate personajele se uită spre nord, unde este reprezentată o figură mai elaborată, îmbrăcată în portocaliu, despre care dr. Saturno crede că reprezintă suveranul din Xultun. Însă cele mai interesante artefacte sunt reprezentate de câteva tabele astronomice, incluzând patru şiruri lungi de numere pictate pe peretele de est, care par a reprezenta un ciclu de 2,5 milioane zile. Peretele orientat spre est este acoperit de simboluri de culoare neagră care reprezintă diferite cicluri astronomice ale lui Marte, Venus, precum şi câteva eclipse lunare. Pe acelaşi zid sunt reprezentate marcaje cu roşu, care par a fi note şi corecturi ale calculelor astronomice, iar dr. Saturno crede că scribii respectivi "au folosit peretele ca pe o tablă de scris".
Descoperirea de la Xultun constituie primul calendar mayaş în care toate ciclurile sunt legate matematic între ele, reprezentând un calendar care se întinde în viitor pe mai mult de 7.000 de ani. Sistemul de numeraţie mayaş este extrem de complex, în baza 18 şi în baza 20, care în termeni moderni s-ar reînnoi la sfârşitul anului 2012. Dr. Saturno susţine că noile descoperiri vor servi la corectarea prezicerilro referitoare la sfârşitul lumii preconizat a avea loc la finele anului în curs. "Vechii mayaşi au prezis că lumea va continua să existe, încă 7.000 de ani de acum încolo. Noi suntem tentaţi să căutăm peste tot sfârşituri de lumi şi apocalipse; mayaşii în schimb, căutau date care să le garanteze că nimic nu se va schimba. Pur şi simplu aveau concepţii total diferite de ale noastre.", încheie dr. Saturno.
