Folosind senzorii de la bordul satelitului Kaguya, care a fost plasat pe orbită în jurul Lunii în 2007, o echipă de astronomi au descoperit cantităţi importante de olivină, dispuse în cercuri concentrice, în zona a trei cratere distincte. Potrivit abc.net.au, olivina se găseşte în general în mantaua unei planete, fie Pământ, fie Lună, care ascunde fier şi magneziu, la mare adâncime. Studiul a fost realizat de către Satoru Yamamoto de la National Institute for Environmental Studies şi a fost publicat în versiunea online a jurnalului ştiinţific Nature Geoscience.
Principala teorie cu privire la formarea Lunii presupune că aceasta s-a creat în urmă cu 4,5 miliarde de ani după ce Pământul s-a ciocnit cu un obiect de mărimea planetei Marte, rezultând două corpuri. Pe măsură ce materialul rezultat din coliziune a format o sferă şi s-a răcit, a apărut o crustă subţire de feldspat care plutea pe un strat de magmă foarte dens. Datele culese de Kaguya întăresc astfel ipoteza unui „ocean de magmă lunar”.
