Cercetătorii de la acceleratorul de particule de la Geneva au reuşit recrearea unei versiuni în miniatură a Big Bang-ului, după ce au ciocnit ioni de plumb la viteze apropiate de cea a luminii.
Experimentul realizat cu ajutorul aceleratorului de particule cunoscut ca LHC (Large Hadron Collider), în cadrul laboratorului subteran din Geneva al Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare (CERN), a creat temperaturi de un milion de ori mai mari decât cele din centrul Soarelui. Astfel de temperaturi s-au produs, cred cercetătorii, în a miliarda parte din prima secundă de după Big Bang.
Ciocnirea ionilor de plumb (atomi cărora li s-au îndepărtat electroni) a dus la o topire a particulelor atomice cum ar fi protonii şi neutronii, transformându-se într-o "supă" de materie aflată într-o stare cum nu a mai fost văzută pe Pământ. Oamenii de ştiinţă vor studia acum aceste particule pentru a înţelege de ce sunt ţinute împreună particulele care alcătuiesc atomii şi ce le da acestora masă.
Experimentul a fost făcut accelerând ionii de plumb în direcţii opuse, la viteze apropiate de cea a luminii, şi observând ce se întâmplă când ionii se ciocnesc unii de alţii. Ciocnirea acestor particule grele vine după ce, timp de şapte luni, fizicienii de la LHC au desfăşurat mai multe experimente folosind protoni, particule care sunt de circa 200 de ori mai uşoare decât ionii de plumb.
"Suntem foarte încântaţi de ceea ce am reuşit să facem. Coliziunile au generat mini Big Bang-uri şi cele mai înalte temperaturi şi densităţi obţinute vreodată într-un experiment. Acest proces a avut loc într-un mediu controlat şi sigur, generând adevărate mingi de foc subatomice, incredibil de dense şi de fierbinţi, cu temperaturi ce ajung la peste zece mii de miliarde de grade, de un milion de ori mai mult decât temperatura din centrul Soarelui. La aceste temperaturi, chiar şi protonii şi neutronii, care alcătuiesc nucleul atomilor, se topesc şi formează o supă densă de gluoni şi quarcuri, numită plasmă. Studiind aceasta plasmă, fizicienii spera să afle mai multe despre «forţa tared» (strong force), una dintre cele patru forţe (sau interacţiuni) fundamentale ale naturii (forţa nucleară tare, forţa nucleară slabă, forţa electromagnetică şi gravitaţia)", a declarat Dr. David Evans, de la Universitatea din Birmingham.
Experimentul a fost unul criticat de către un grup intitulat "Heavy Ion Alert", care a sutinut că efectuarea lui va duce la o reacţie în lanţ catastrofică iar Pământul va fi distrus. Fizicienii de la CERN au declarat că ceea ce susţine grupul respectiv este o prostie.
Punerea în funcţiune a acceleratorului de particule de la Geneva, în 2008, a fost subiectul unor dezbateri îndelungi în presa de scandal, legat de un iminent sfârşit al lumii în urma producerii unor găuri negre care vor înghiţi Pământul. Principalul motiv a fost mediatizarea încercării fizicienilor de a observa "particula lui Dumnezeu" sau bosonul Higgs, o particulă subatomică despre care se crede că ar fi cea care dă masă materiei, care există însă doar în teorie, nefiind însă niciodată observată până acum.
Experimentul realizat cu ajutorul aceleratorului de particule cunoscut ca LHC (Large Hadron Collider), în cadrul laboratorului subteran din Geneva al Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare (CERN), a creat temperaturi de un milion de ori mai mari decât cele din centrul Soarelui. Astfel de temperaturi s-au produs, cred cercetătorii, în a miliarda parte din prima secundă de după Big Bang.
Ciocnirea ionilor de plumb (atomi cărora li s-au îndepărtat electroni) a dus la o topire a particulelor atomice cum ar fi protonii şi neutronii, transformându-se într-o "supă" de materie aflată într-o stare cum nu a mai fost văzută pe Pământ. Oamenii de ştiinţă vor studia acum aceste particule pentru a înţelege de ce sunt ţinute împreună particulele care alcătuiesc atomii şi ce le da acestora masă.
Experimentul a fost făcut accelerând ionii de plumb în direcţii opuse, la viteze apropiate de cea a luminii, şi observând ce se întâmplă când ionii se ciocnesc unii de alţii. Ciocnirea acestor particule grele vine după ce, timp de şapte luni, fizicienii de la LHC au desfăşurat mai multe experimente folosind protoni, particule care sunt de circa 200 de ori mai uşoare decât ionii de plumb.
"Suntem foarte încântaţi de ceea ce am reuşit să facem. Coliziunile au generat mini Big Bang-uri şi cele mai înalte temperaturi şi densităţi obţinute vreodată într-un experiment. Acest proces a avut loc într-un mediu controlat şi sigur, generând adevărate mingi de foc subatomice, incredibil de dense şi de fierbinţi, cu temperaturi ce ajung la peste zece mii de miliarde de grade, de un milion de ori mai mult decât temperatura din centrul Soarelui. La aceste temperaturi, chiar şi protonii şi neutronii, care alcătuiesc nucleul atomilor, se topesc şi formează o supă densă de gluoni şi quarcuri, numită plasmă. Studiind aceasta plasmă, fizicienii spera să afle mai multe despre «forţa tared» (strong force), una dintre cele patru forţe (sau interacţiuni) fundamentale ale naturii (forţa nucleară tare, forţa nucleară slabă, forţa electromagnetică şi gravitaţia)", a declarat Dr. David Evans, de la Universitatea din Birmingham.
Experimentul a fost unul criticat de către un grup intitulat "Heavy Ion Alert", care a sutinut că efectuarea lui va duce la o reacţie în lanţ catastrofică iar Pământul va fi distrus. Fizicienii de la CERN au declarat că ceea ce susţine grupul respectiv este o prostie.
Punerea în funcţiune a acceleratorului de particule de la Geneva, în 2008, a fost subiectul unor dezbateri îndelungi în presa de scandal, legat de un iminent sfârşit al lumii în urma producerii unor găuri negre care vor înghiţi Pământul. Principalul motiv a fost mediatizarea încercării fizicienilor de a observa "particula lui Dumnezeu" sau bosonul Higgs, o particulă subatomică despre care se crede că ar fi cea care dă masă materiei, care există însă doar în teorie, nefiind însă niciodată observată până acum.
