Stând pe un versant muntos înzăpezit, la aproximativ 2.500 de metri deasupra nivelului mării, Eric Marechal ține în mână o eprubetă purpurie. În interior se află o probă de alge cunoscute sub numele de "zăpadă sângerie", un fenomen ce accelerează dezghețul alpin și stârnește îngrijorare printre oamenii de știință care se tem că se răspândește, relatează Reuters.
"Aceste alge sunt verzi. Dar când sunt în zăpadă, acumulează un pic de pigment, ca o cremă de protecție solară, pentru a se apăra", a declarat Marechal, director de cercetare în cadrul Centrului Național de Cercetări Științifice din Grenoble, în timp ce colecta probe de laborator de pe muntele Le Brevent din Franța, alături de colegii săi.
La picioarele lui se puteau observa pete de zăpadă roșie strălucind în lumina soarelui.
Algele au fost descrise pentru prima dată de Aristotel în secolul al III-lea î.e.n., însă au fost identificate oficial și au primit numele Sanguina nivaloides în 2019.
Oamenii de știință încearcă în prezent să le înțeleagă mai bine înainte de a fi prea târziu, în contextul reducerii volumului de zăpadă din cauza creșterii temperaturilor pe glob, un fenomen care afectează Alpii în mod disproporționat.
"Există un dublu motiv" pentru a studia algele, a explicat Marechal. "Primul este că este o zonă puțin explorată, iar al doilea e acela că această zonă puțin explorată se topește în fața ochilor noștri, așa că este urgent", a spus el.
Unii oameni de știință, precum Alberto Amato, cercetător în domeniul ingineriei genetice la Centrul CEA din Grenoble, susțin că volumul algelor pare să crească din cauza schimbărilor climatice, concentrațiile mai mari de dioxid de carbon din atmosferă favorizând înmulțirea lor.
Cercetările sunt în curs de desfășurare, iar ceea ce este cert este că prezența algelor accelerează topirea zăpezii, deoarece pigmentul lor reduce capacitatea de a reflecta căldura soarelui.
